DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aduc

aduc (a-dúcŭ) vb III shi II adush (a-dúshĭŭ), adutseam (a-du-tseámŭ) shi atseam (a-tseámŭ), adusã (a-dú-sã), adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tseá-ri) shi atseari (a-tseá-ri) – ljau (portu) un lucru cu mini cãndu mi duc iuva (tra s-lu tsãn cu mini icã s-lu dau a unui); portu, ljau, duc cu mini;
(expr:
1: nj-aduc aminti = thimisescu;
2: nj-u-aduc cu… = escu unã soi cu…, undzescu cu…;
3: hiu adus (di/tu pãltãri) = hiu cu pãltãrli aplicati, dip canda am un cusor; escu ncusurat, cãmbur, gãrbuv, zglob, gribos, cushal, etc.;
4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun;
5: lu-aduc pi imani = l-fac s-aducheascã;
6: lu-aduc pi cali = l-cãndãrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu mintea, etc.)
{ro: aduce, transporta}
{fr: porter}
{en: bring, carry}
ex: ca s-nu-adutsearim pãnã mãni; adusi apã aratsi di la fãntãnã; adu tisãdzli; mãni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi jali; pri tini-aminti ti-adutsea
(expr: ti timisea); nj-aduc aminti di tini; sh-u-adutsi
(expr: undzeashti) cu mini tu fatsã; ma multu pri ursã sh-u-adutsea
(expr: sh-undzea) ca di pri om; adu-ti
(expr: poartã-ti) ca om; nu s-adutsi n cali
(expr: nu pots s-lu cãndãrseshti, nu pots s-lj-alãxeshti mintea) ne cu-arãulu, ne cu ghinili

§ adus (a-dúsŭ) adg adusã (a-dú-sã), adush (a-dúshĭ), adusi/aduse (a-dú-si) – loat (purtat) cu mini cãndu mi duc iuva; dus cu mini; purtat, loat
{ro: adus, transportat}
{fr: porté}
{en: brought, carried}
ex: easti adusã
(expr: ncusuratã) di pãltãri

§ adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) sf adutsiri (a-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi tsiva; loari (purtari) cu mini cãndu mi duc iuva; adutseari, loari, purtari, thimisiri
{ro: acţiunea de a aduce, de a transporta; aducere, transport}
{fr: action de porter, de transporter; transport}
{en: action of bringing, of carrying; transportation}

§ adutsea-ri/adutseare (a-du-tseá-ri) sf adutseri (a-du-tsérĭ) – (unã cu adutsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arcu

arcu (ár-cu) sn arcuri (ár-curĭ) shi artsi/artse (ár-tsi) – armã dit chirolu veclju (adrat dit unã veargã ncusuratã, nvãrligoasã sh-ligatã cu-unã cioarã vãrtoasã di dauãli capiti) cu cari s-aminã sãdzetslji (cundarlji) tsi agudescu i vãtãmã dushmanjlji; armã dit chirolu di adzã (tsi sh-u-adutsi cu-atsea dit chirolu veclju) cu cari s-avinã agru-pricili n pãduri; duxar
{ro: arc}
{fr: arc, archet}
{en: arche, bow}
ex: trapshu cu arcu pri tsearbã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arufec

arufec (a-ru-fécŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) –
1: nduplic niheamã mardzinea di-unã tsãsãturã (fustani, cãmeashi, stranj, etc.) sh-u cos tra s-nu fugã hirili shi si s-aspargã tsãsãtura;
2: talj cu foartica; aroafic, arufearic; (fig: arufec = mãc, mãc multu, u ngljit, mi ndop, u-arucutescu, etc.)
{ro: tivi; tăia cu foarfeca}
{fr: ourler; couper (avec des ciseaux)}
{en: hem; cut (with scissors}
ex: aruficai cãmeasha; truoarã lu-arufeacã (l-talji cu foartica); aruficã (fig: mãcã, u-arucuti) unã cãrvealji ntreagã

§ aroafic (a-rŭá-ficŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) – (unã cu arufec)

§ aruficat (a-ru-fi-cátŭ) adg aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficats (a-ru-fi-cátsĭ), aruficati/aruficate (a-ru-fi-cá-ti) – (tsãsãturã, cãmeashi, fustani, etc.) tsi-lj si nduplicarã shi-lj si cusurã mãrdzinjli; tsi-i tãljat cu foartica
{ro: tivit; tăiat cu foarfeca}
{fr: ourlé; coupé (avec des ciseaux)}
{en: hemmed; cut (with scissors}

§ aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) sf aruficãri (a-ru-fi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aruficã
{ro: acţiunea de a tivi; tăia cu foarfeca; tivire}
{fr: action d’ourler; de couper (avec des ciseaux)}
{en: action of hemming; of cutting (with scissors}

§ aruficãturã (a-ru-fi-cã-tú-rã) sf aruficãturi (a-ru-fi-cã-túrĭ) – mardzinea di tsãsãturã tsi easti aruficatã; loclu iu tsãsãtura easti aruficatã
{ro: tivitură}
{fr: ce qui est ourlé ou coupé; ourlet}
{en: that which is hemmed or cut; hem}

§ arufearic (a-ru-feá-ricŭ) (mi) vb I arufiricai (a-ru-fi-ri-cáĭ), arufiricam (a-ru-fi-ri-cámŭ), arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) – (unã cu arufec)
ex: tigãnj cu aloat nivinjit, ca s-nu s-arufearicã (fig: s-nu s-mãcã) multi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bubot

bubot (bu-bótŭ) adg bubotã (bu-bó-tã), bubots (bu-bótsĭ), bubo-ti/bubote (bu-bó-ti) – cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gâr-bov}
{fr: bossu, gobin, courbé}
{en: hunchback, bent}
ex: lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-sh poati?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmburã

cãmburã (cãm-bú-rã) sf cãmburi/cãmbure (cãm-bú-ri) – umflãtura di pi pãltãri tsi-lj fatsi oaminjlji tsi u au, tra si sã nduplicã shi s-hibã ncusurats; cusor
{ro: gheb, cocoaşă}
{fr: bosse, gibbosité}
{en: hump}

§ camburã (cam-bú-rã) sf camburi/cambure (cam-bú-ri) – (unã cu cãmburã)
ex: ari camburã (cusor) pri pãltãri

§ cãmbur adg (cãm-búrŭ) adg cãmburã (cãm-bú-rã), cãmburi (cãm-búrĭ), cãmburi/cãmbure (cãm-bú-ri) – (om) cari ari pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri), ãncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, bubot, zgrob, zgolub, gãrbuv, gribos, gubes, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ cambur (cam-búrŭ) adg camburã (cam-bú-rã), camburi (cam-búrĭ), camburi/cambure (cãm-bú-ri) – (unã cu cãmbur)
ex: easti unã featã camburã

§ camburliu (cam-bur-líŭ) adg camburlii/camburlie (cam-bur-lí-i), camburlii (cam-bur-líĭ), camburlii (cam-bur-líĭ) – (unã cu cãmbur)
ex: easti niheamã camburliu (adus di pãltãri)

§ cãmburyipsescu (cãm-bur-yip-sés-cu) vb IV cãmburyipsii (cãm-bur-yip-síĭ), cãmburyipseam (cãm-bur-yip-seámŭ), cãmbur-yipsitã (cãm-bur-yip-sí-tã), cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) – mi fac cu cãmburã (cusor); cãmburyisescu, camburedz, mi ncusuredz, gribuescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}

§ cãmburyipsit (cãm-bur-yip-sítŭ) adg cãmburyipsitã (cãm-bur-yip-sí-tã), cãmburyipsits (cãm-bur-yip-sítsĭ), cãmburyipsiti/cãmburyipsite (cãm-bur-yip-sí-ti) – tsi-ari adratã cusor, tsi easti cu cãmburã; cãmburyisit, camburat, ncusurat, ncucushat, gribuit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: bent}

§ cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) sf cãmburyipsiri (cãm-bur-yip-sírĭ) – fãtseari cusor (cãmburã); cãmburyisiri, camburari, gribuiri, cucushari, ncusurari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn