§ alãxi-ri/alãxire (a-lãc-sí-ri) sf alãxiri (a-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxeashti tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a schimba, de a schimba îmbrăcămintea, de a se îmbrăca într-un costum nou; schimbare, schimbare de îmbrăcăminte}
{fr: action de changer; de changer de linge, de changer de vêtements, de s’habiller dans des habits neufs}
{en: action of changing; of changing clothes, of dressing in a new suit}

§ nealãxit (nea-lãc-sítŭ) adg nealãxitã (nea-lãc-sí-tã), nealãxits (nea-lãc-sítsĭ), nealãxiti/nealãxite (nea-lãc-sí-ti) – cari nu easti alãxit (cu-un altu lucru); cari nu easti nviscut cu stranji curati icã stranji nali
{ro: care nu s-a schimbat; care nu şi-a schimbat îmbrăcămintea (cu straie curate sau noi)}
{fr: qui n’a pas changé; qui n’a pas changé son linge ou ses vêtements (avec du linge propre ou habits neufs)}
{en: who has not changed; who has not changed clothes}
ex: hiu nealãxit (hiu cu stranjili veclji, murdari; nu nj-am alãxitã stranjili)

§ nealãxi-ri/nealãxire (nea-lãc-sí-ri) sf nealãxiri (nea-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-alãxeashti tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a nu schimba ceva; de a nu schimba îmbrăcămintea}
{fr: action de ne pas changer; de ne pas changer de vêtements, de ne pas s’habiller dans des habits neufs}
{en: action of not changing; of not changing clothes, of not dressing in a new suit}

§ alãxãmintu (a-lãc-sã-mín-tu) sn alãxãminti/alãxãminte (a-lãc-sã-mín-ti) – stranjili (custumea, cãmeshli, zmeanili, etc.) cu cari si nveashti (s-alã-xeashti) cariva; tãcãmi, portu, forimã, furishauã
{ro: costum, schimb de rufe}
{fr: costume, lingerie, vêtements de rechange}
{en: change (clothes, costume)}
ex: un alãxãmintu di stranji (custumi, lucrili di-alãxiri)

§ dizlãxescu (diz-lãc-sés-cu) (mi) vb IV dizlãxii (diz-lãc-síĭ), dizlãxeam (diz-lãc-seámŭ), dizlãxitã (diz-lãc-sí-tã), dizlãxiri/dizlãxire (diz-lãc-sí-ri) – scot stranjili di pi cariva; scot atseali tsi acoapirã tsiva i cariva; dizvescu, gulishinedz, dispolj
{ro: (se) dezbrăca, (se) despuia}
{fr: (se) dévêtir, (se) déshabiller}
{en: undress, strip}
ex: dizlãxits-vã di stranjili atseali noauãli

§ dizlãxit (diz-lãc-sítŭ) adg dizlãxitã (diz-lãc-sí-tã), dizlãxits (diz-lãc-sítsĭ), dizlãxiti/dizlãxite (diz-lãc-sí-ti) – tsi s-ari dispuljatã di stranji; tsi nu-ari stranji pri el; dizviscut, gulishinat, dispuljat
{ro: dezbrăcat, despuiat}
{fr: dévêtu, déshabillé}
{en: undressed, stripped}

§ dizlãxi-ri/dizlãxire (diz-lãc-sí-ri) sf dizlãxiri (diz-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizlãxeashti tsiva i cariva; dizveashtiri, dizvishteare, gulishinari, dispuljari
{ro: acţiunea de a (se) dezbrăca, de a (se) despuia}
{fr: (se) action de dévêtir, de (se) déshabiller}
{en: action of undressing, of stripping}

§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit
{ro: împodobit, îmbrăcat frumos}
{fr: paré, bien habillé, équipé}
{en: adorned, dressed well, embellished}
ex: featili eara alãxiti, armãtusiti; alãxit sh-armãtusit ca-atselj tsi yin dit xeani; feati adãrati shi armãtusiti; primuveara armãtusitã cu lilici mushati; altã limbã-armãtusitã ca nãsã nu aflãm

§ armãtusi-ri2/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti; stulsiri, susuiri
{ro: acţiunea de a (se) împodobi, de a (se) îmbrăca frumos; împodobire}
{fr: action de (se) parer, de bien s’habiller, de (s’)équiper}
{en: action of adorning, of dressing well, of embellishing}

{ro: învrednici, merita}
{fr: mériter, faire mériter, accorder en grâce; se rendre digne}
{en: be able to; deserve, merit}
ex: si vã axits (s-u aflats cu cali)

§ axit2 (ac-sítŭ) adg axitã (ac-sí-tã), axits (ac-sítsĭ), axiti/axite (ac-sí-ti) – tsi s-ari aspusã acshu s-facã tsiva; tsi ari aflatã cu cali s-facã tsiva; axiusit, axizit, ahãrzit, texiusit, cataxipsit
{ro: învrednicit}
{fr: mérité, rendu digne}
{en: been able to; deserved, merited}

§ axiri2/axire (ac-sí-ri) sf axiri (ac-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu axeashti, axiusiri, axiziri, ahãrziri, texi-usiri, cataxipsiri
{ro: acţiunea de a învrednici, de a merita; învred-nicire}
{fr: action de mériter, de se faire mériter, de se rendre digne}
{en: action of being able to, of being worthy of, of deserving}

§ axiusescu (ac-si-u-sés-cu) (mi) vb IV axiusii (ac-si-u-síĭ), axiuseam (ac-si-u-seámŭ), axiusitã (ac-si-u-sí-tã), axiu-siri/axiusire (ac-si-u-sí-ri) – (unã cu axescu2)
ex: mi-axiusi (ahãrzi) Dumnidzã s-bãnedz

§ axiusit (ac-si-u-sítŭ) adg axiusitã (ac-si-u-sí-tã), axiusits (ac-si-u-sítsĭ), axiusiti/axiusite (ac-si-u-sí-ti) – (unã cu axit2)

§ axiusiri/axiusire (ac-si-u-sí-ri) sf axiusiri (ac-si-u-sírĭ) – (unã cu axiri2)

§ texiusescu (tec-si-u-sés-cu) vb IV texiusii (tec-si-u-síĭ), texiuseam (tec-si-u-seámŭ), texiusitã (tec-si-u-sí-tã), texiusiri/texiusire (tec-si-u-sí-ri) – (unã cu axescu2)
ex: hara s-avets shi s-vã hãrsits cã trã tsi cã texiusitã s-hits pãrintsãlj a aishtei hilji

§ texiusit (tec-si-u-sítŭ) adg texiusitã (tec-si-u-sí-tã), texiusits (tec-si-u-sítsĭ), texiusiti/texiusite (tec-si-u-sí-ti) – (unã cu axit2)

§ texiusiri/texiusire (tec-si-u-sí-ri) sf texiusiri (tec-si-u-sírĭ) – (unã cu axiri2)

§ axizescu (ac-si-zés-cu) vb IV axizii (ac-si-zíĭ), axizeam (ac-si-zeámŭ), axizitã (ac-si-zí-tã), axiziri/axizire (ac-si-zí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut (cu tinjii) trã cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrdzescu; am unã tinjii (pãhã); custisescu, fac
{ro: valora, merita, costa}
{fr: valoir, mériter, coûter}
{en: have a value, cost}
ex: om tsi nu axizeashti (fatsi, custiseashti, ahãrdzeashti) tsiva; cãt axizescu (fac, custisescu, ahãrdzescu)

§ axizit (ac-si-zítŭ) adg axizitã (ac-si-zí-tã), axizits (ac-si-zítsĭ), axiziti/axizite (ac-si-zí-ti) – tsi ari hãri tra s-hibã vrut di cariva; tsi ari tinjia (pãhãlu)…; ahãrdzit
{ro: valorat, meritat}
{fr: mérité, évalué}
{en: with a certain value, cost}

§ axiziri/axi-zire (ac-si-zí-ri) sf axiziri (ac-si-zírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (bagã un pãhã) a unui lucru; ahãrdziri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’évaluer, de mériter}
{en: action of having (giving to something) a value}

§ ncirghedz (ncir-ghĭédzŭ) (mi) vb I ncirgai (ncir-gáĭ), ncirgam (ncir-gámŭ), ncirgatã (ncir-gá-tã), ncirgari/ncirgare (ncir-gá-ri) – acoapir cu unã cergã
{ro: (se) încerga, (se) acoperi cu cerga}
{fr: (se) couvrir d’une “cergã”}
{en: cover with a “cergã”}
ex: mi ncirgai ghini (mi-acupirii ghini cu cerga)

§ ncirgat (ncir-gátŭ) adg ncirgatã (ncir-gá-tã), ncirgats (ncir-gátsĭ), ncirgati/ncirgate (ncir-gá-ti) – tsi easti acupirit cu-unã cergã
{ro: încergat, acoperit cu cerga}
{fr: couvert d’une “cergã”}
{en: cover with a “cergã”}

§ ncirga-ri/ncirgare (ncir-gá-ri) sf ncirgãri (ncir-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-acoapirã cu-unã cergã
{ro: acţiunea de a (se) încerga, de a (se) acoperi cu cerga; încergare}
{fr: action de (se) couvrir d’une “cergã”}
{en: action of covering with a “cergã”}