|
|
custã
custã (cús-tã) vb I unipirs custã (cus-tắ), custa (cus-tá), custatã (cus-tá-tã), custari/custare (cus-tá-ri) – creashti (icã fatsi s-creascã) un lucru shi s-fatsi ma mari (ma greu, ma avut, ma multsã, etc.)
{ro: spori, prospera, avansa, progresa, creşte (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: avancer, progresser, prospérer, croître (en volume, en nombre, etc.), travailler fructueusement}
{en: advance, progress, thrive, increase (in number, volume, etc.)}
ex: s-videm a curi nu-lj custã (nu-lj njardzi ghini, nu lj-adutsi hãiri) lucrul; nu-lj custa (nu-lj njirdzea ninti, nu-avea prucuchii) lucrul; nu-nj custã (prucupseashti) lucurlu; nu-nj custã dot (nu fac hãiri) la lucru; iu suntu multi mãnj, lucurlu custã (creashti, njardzi cãtrã ninti); multi mãnj custã (creashti ma-agonja, fatsi ma multã hãiri) lucrul
§ custat (cus-tátŭ) adg custatã (cus-ta-tã), custats (cus-tatsĭ), custati/custati (cus-ta-ti) – tsi ari criscutã (i faptã ma avutã, ma greauã, ma mari ca numir, etc.)
{ro: sporit, prosperat, avansat, progresat, crescut (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: avancé, progressé, prospéré, cru (en volume, en nombre, etc.), travaillé fructueusement}
{en: advanced, progressed, thrived, increased (in number, volume, etc.)}
§ custari/custare (cus-tá-ri) sf custãri (cus-tắrĭ) – crishteari icã fãtseari ma mari (ma greauã, ma avutã, etc.)
{ro: acţiunea de a spori, de a prospera, etc.; sporire, prosperare, avansare, progresare, creştere (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: action d’avancer, de progresser, de prospérer, de croître (en volume, en nombre, etc.), de travailler fructueusement}
{en: action of advancing, of progressing, of thriving, of increasing (in number, volume, etc.)}
strãmbu1
strãmbu1 (strắm-bu) adg (shi sm, sf, adv) strãmbã (strắm-bã), strãnghi (strắn-ghi), strãmbi/strãmbe (strắm-bi) – tsi nu easti ndreptu; tsi easti nduplicat, turnat, shutsãt di-unã parti i di altã; tsi s-apleacã, sã ncljinã shi nu sta ndreptu; shutsãt, nduplicat; (ca adv) anapuda;
(expr:
1: (om) strãmbu = (i) (om) anapud, nindreptu; (ii) (om) ncusurat, adunat, gribuit; (iii) (om) tsi shcljoapicã;
2: giurat strãmbu = giurat minciunos;
3: u bag (cãciula) strãmbã = nu mi mealã dip di tsi va si s-facã, nu-am dip ananghi, nu-lj trag gailelu;
4: lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi = mintea-a omlui anapud nu s-alãxeashti lishor, va multu lucru, va s-lji badz multã zori a omlui)
{ro: strâmb}
{fr: tordu, qui n’est pas droit}
{en: not straight, twisted, crooked}
ex: leamnili aesti suntu strãmbi (nu suntu ndreapti) sh-nu suntu buni trã duretsi; caprã cu coarni strãmbi (shutsãti); calea pri cari va imnãm easti strãmbã (shutsãtã); shedz strãmbu shi grea ndreptu; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu (nindriptati); easti un om strãmbu
(expr: anapud, nindreptu); strãnghilj
(expr: nindreptsãlj, tsi nu lj-arãseashti ndriptatea) va s-hibã pidipsits; omlu strãmbu
(expr: anapud) easti ca lemnul strãmbu (tsi nu easti ndreptu, easti shutsãt); fui giudicat cu agiurat strãmbu
(expr: minciunos); nu ti-aspari, bagã-u strãmbã
(expr: s-nu-ai dip ananghi, nu va s-pats tsiva); giudicã strãmbu (ca adv: nindreptu, fãrã s-aibã ndriptati) shi-nj loarã tutã tutiputa; acãtsã sã-lj si ducã strãmbu (ca adv: anapuda); cãlcash strãmbu (anapuda)
§ strãmbu2 (strắm-bu) (mi) vb I strãmbai (strãm-báĭ), strãmbam (strãm-bámŭ), strãmbatã (strãm-bá-tã), strãmbari/strãmbare (strãm-bá-ri) –
1: l-fac un lucru (lu nduplic, l-shuts, etc.) tra s-nu mata hibã ndreptu; min narea (budzãli, caplu) tra s-fac seamni cu fatsa cã tsiva nu mi-arãseashti; nduplic, shuts;
2: nu mi-arãseashti tsiva shi nu voi ta si s-facã; escu contra, cãrshilãtescu, mi ncustedz;
3: alãxescu calea sh-nu mi duc pi-atsea di-aradã; mi abat, pãrmãsescu, pãrmãrãsescu (di cali);
4: lj-fac a unui unã nindriptati;
(expr: strãmbu narea (budzãli) = (i) nu mi-arãseashti tsi ved i tsi avdu, mi cãrteashti; (ii) stau ca pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; fac nãji, shuvãescu, frãngu coasti)