DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acridã

acridã (a-crí-dã) sf acridz (a-crídzĭ) – yeatsã (bubulic, insectã) cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi lu-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi mari znjii tu agri); lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulu-custã, scarcalec, carcalec, scarcalets, scãrculets, scaculets, scu-calets,
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}
{en: locust}
ex: cum cadi-acrida pristi agri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

costenliv

costenliv (cos-ten-lívŭ) adg costenlivã (cos-ten-lí-vã), costenlivi (cos-ten-lívĭ), costenlivi/costenlive (cos-ten-lí-vi) – (om) tsi easti analtu (lungu) sh-multu slab di-lj si ved oasili; tsi easti mash oasi, di-lj misuri coastili; custãnic, gundu;
(expr: nucã costenlivã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji; nucã cuncavã)
{ro: costeliv}
{fr: efflanqué}
{en: lanky, gaunt}

§ custãnic (cus-tã-nícŭ) adg custãnicã (cus-tã-ní-cã), custãnits (cus-tã-nítsĭ), custãnitsi/custãnitse (cus-tã-nítsĭ) – (unã cu costenliv)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cunstantinã

cunstantinã (cun-stan-tí-nã) sf cunstantini/cunstantine (cun-stan-tí-ni) – parã veclju di-amalamã tsi-ari pi-unã fatsã amirãlu Custandini shi dadã-sa Eleni; ghiurdani faptã cu-aeshti paradz (purtatã digushi di armãnili dit cãsãbadz); flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche de aur; salbă făcută cu aceste monezi}
{fr: ancienne monnaie d’or, ayant l’efigie de Constantin et Hélène; collier fait avec ces monnaies}
{en: old gold coin showing the emperor Constantin and his mother Hélène; necklace made with these coins}

§ custandat (cus-tan-dátŭ) sm custandats (cus-tan-dátsĭ) – parã veclju di-amalamã tsi s-aflã bãgat tu-unã ghiurdani; flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă de aur folosită de obicei într-o salbă}
{fr: ducat, sequin dans un collier}
{en: gold coin found usually in a necklace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

custã

custã (cús-tã) vb I unipirs custã (cus-tắ), custa (cus-tá), custatã (cus-tá-tã), custari/custare (cus-tá-ri) – creashti (icã fatsi s-creascã) un lucru shi s-fatsi ma mari (ma greu, ma avut, ma multsã, etc.)
{ro: spori, prospera, avansa, progresa, creşte (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: avancer, progresser, prospérer, croître (en volume, en nombre, etc.), travailler fructueusement}
{en: advance, progress, thrive, increase (in number, volume, etc.)}
ex: s-videm a curi nu-lj custã (nu-lj njardzi ghini, nu lj-adutsi hãiri) lucrul; nu-lj custa (nu-lj njirdzea ninti, nu-avea prucuchii) lucrul; nu-nj custã (prucupseashti) lucurlu; nu-nj custã dot (nu fac hãiri) la lucru; iu suntu multi mãnj, lucurlu custã (creashti, njardzi cãtrã ninti); multi mãnj custã (creashti ma-agonja, fatsi ma multã hãiri) lucrul

§ custat (cus-tátŭ) adg custatã (cus-ta-tã), custats (cus-tatsĭ), custati/custati (cus-ta-ti) – tsi ari criscutã (i faptã ma avutã, ma greauã, ma mari ca numir, etc.)
{ro: sporit, prosperat, avansat, progresat, crescut (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: avancé, progressé, prospéré, cru (en volume, en nombre, etc.), travaillé fructueusement}
{en: advanced, progressed, thrived, increased (in number, volume, etc.)}

§ custari/custare (cus-tá-ri) sf custãri (cus-tắrĭ) – crishteari icã fãtseari ma mari (ma greauã, ma avutã, etc.)
{ro: acţiunea de a spori, de a prospera, etc.; sporire, prosperare, avansare, progresare, creştere (în volum, greutate, număr, etc.)}
{fr: action d’avancer, de progresser, de prospérer, de croître (en volume, en nombre, etc.), de travailler fructueusement}
{en: action of advancing, of progressing, of thriving, of increasing (in number, volume, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã