DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bufar

bufar (bu-fárŭ) sm bufari (bu-fárĭ) – apanghiu (faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn di-aradã pricili di ningã casa-a omlui (ca, bunãoarã, gãljinjli, cãnjlji, cãprili, portsãlj, etc.); cumas, cumash, cusher, cuteatsã, cocinã, cãsistrã
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable; abri de verge où un animal peut reposer}
{en: hen house; cattle-shed; cattle shelter made of switches}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumas

cumas (cu-másŭ) sn cumasuri (cu-má-surĭ) – apanghiu (di-aradã faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn pricili di ningã casa-a omlui ca gãljinj (cãnj, cãpri, portsã, etc.); loc iu pravda poati si sta shi s-dizvurseascã; cumash, cusher, cuteatsã, cãsistrã, cocinã, cutumas, apanghiu, bufar
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable à porcs; étable; abri de verge où un animal peut (se) reposer}
{en: hen house; pigsty; cattle-shed; cattle shelter made of switches}
ex: gãljinjli intrarã tu cumas (bufar); la cumas di cãni caftsã sãrmi di pãni?

§ cumash2 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumas)

§ cusher (cu-shĭérŭ) sn cushe-ri/cushere (cu-shĭé-ri) – (unã cu cumas)

§ cuteatsã (cu-teá-tsã) sf cutets (cu-téts) – (unã cu cumas)

§ cãsistrã (cã-sís-trã) sf cãsistri/cãsistre (cã-sís-tri)
ex: s-trapsi pãnã la cãsistra (cumaslu) a gãljinjlor; ca nã turbatã, s-azvimturã la cãsistrã

§ cocinã (có-ci-nã) sf cocini/cocine (có-ci-ni) – (unã cu cumas)
ex: fudzi gãljina dit cocinã

§ cutumas (cu-tu-másŭ) sn cutumasuri (cu-tu-má-surĭ) – (unã cu cumas)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cushari1/cushare

cushari1/cushare (cu-shĭá-ri) sf cusheri (cu-shĭérĭ) – unã soi di hãmbari mari, di-aradã ahoryea di casã, adratã di scãnduri i vear-dzã, iu s-bagã yiptul, di-aradã misurlu (cãlãmbuchilu); cuciuro
{ro: coşar, sâsâiac}
{fr: étable (en clayonnage); magasin en treillis pour sécher et conserver le maïs}
{en: barn, corn loft}

§ cuciuro (cu-cĭu-ró) sm cuciuradz (cu-cĭu-rádzĭ) – (unã cu cushari)
ex: am cãlãmbuchea tu cuciuro (cushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fricã

fricã (frí-cã) sf frits (frítsĭ) – starea di niisihii shi tulburari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aflã nãintea-a unui piriclju mari (dea-lihea i minciunos); asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi chiutilichi;
(expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fugã unãshunã;
2: mi lja Ceashlu di fricã; adar guvojdi di fricã; li cher di fricã; mi-acatsã heavra (di fricã); nj-beau sãndzili di fricã; ngljets (di fricã); nji s-acatsã alatsili di cicioari di fricã; li gãnusescu di fricã; nj-easti fricã sh-di-aumbrã; umplu zmeanili di fricã; nj-intrã frica tu oasi; imnu cu frica n sin; nji s-adunã inima cãt un puric; nj-si mutã (scoalã) perlu di fricã; etc. = nj-easti multu fricã; lãhtãrsescu multu, nu pot s-mi min di fricã)
{ro: frică}
{fr: crainte, peur}
{en: fear}
ex: escu singurã shi nj-easti fricã; nãsã nu vru, cã lj-eara fricã; frica ndreadzi, frica-aspardzi; cilnicamea sh-u lo fricã (lãhtãrsi); ti-acãtsa hevrili di fricã
(expr: lãhtãrseai); frica-ts da cicioari; multi frits am traptã; u lo Ceashlu di fricã
(expr: lãhtãrsi); l-vidzui furlu shi ngljitsai di fricã
(expr: nu pot s-mi min, limnusii); sh-biurã sãndzili di fricã
(expr: lãhtãrsirã); atselj tsi lã-i fricã shi di-aumbrã-lã
(expr: tsi lã-i multã fricã); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); di-atumtsea lj-intrã frica tu oasi
(expr: s-aspari multu); lu-aurlã ficiorlu shi-lj bãgã frica tu oasi; adunats guzmolj di fricã un ningã alantu; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ frixi/frixe (fríc-si) sf frixi (fríc-si) – frica mari tsi u-aducheashti omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: spaimă}
{fr: horreur, effroi}
{en: fright}

§ fricos (fri-cósŭ) adg, adv fricoasã (fri-cŭá-sã), fricosh (fri-cóshĭ), fricoasi/fricoase (fri-cŭá-si) – (om) tsi lj-easti fricã di nai ma njitsli lucri; (om) tsi s-aspari (tsi-lj si fatsi fricã multu) lishor; (lucru) tsi-l fatsi omlu s-lji hibã fricã, s-lu-acatsã lãhtara; tsi ts-adutsi fricã, ti lãhtãrseashti; chiuti, dzadila; lãhtãros

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncucushedz

ncucushedz (ncu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncucushai (ncu-cu-shĭáĭ), ncucusham (ncu-cu-shĭámŭ), ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) – mi fac cu cusor; cucushedz, ancucushedz, ãncucushedz, ncusuredz, cusuredz, cãmburyisescu, gribuescu, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hump}
ex: schinãratlu lji s-avea ncucushatã

§ ncucushat (ncu-cu-shĭátŭ) adg ncucushatã (ncu-cu-shĭá-tã), ncucushats (ncu-cu-shĭátsĭ), ncucushati/ncucushate (ncu-cu-shĭá-ti) – tsi-ari adratã cusor; cucushat, ancucushat, ãncucushat, ncusurat, cu cãsor, cusurat, cãmburyisit, gribuit, mihrisit
{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback, bent}

§ ncucushari/ncucushare (ncu-cu-shĭá-ri) sf ncucusheri (ncu-cu-shĭérĭ) – fãtseari cu cusor (cãmburã); cãmburyisiri, cucushari, ancucushari, ãncucushari, ncusurari, cusurari, gribuiri, mihrisiri
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu, de se courber}
{en: action of getting a hump}

§ cucushedz (cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I cucushai (cu-cu-shĭáĭ), cucusham (cu-cu-shĭámŭ), cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushari/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ cucushat (cu-cu-shĭátŭ) adg cucushatã (cu-cu-shĭá-tã), cucushats (cu-cu-shĭátsĭ), cucusha-ti/cucushate (cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ cucusha-ri/cucushare (cu-cu-shĭá-ri) sf cucusheri (cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

§ ancucushedz (an-cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ancucushai (an-cu-cu-shĭáĭ), ancucusham (an-cu-cu-shĭámŭ), ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ ancucushat (an-cu-cu-shĭátŭ) adg ancucushatã (an-cu-cu-shĭá-tã), ancucushats (an-cu-cu-shĭátsĭ), ancucushati/ancucushate (an-cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-shĭá-ri) sf ancucusheri (an-cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn