DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cos

cos (cósŭ) vb III shi II cusui (cu-súĭ), cuseam (cu-seámŭ), coasi-ri/coasire (cŭá-siri) shi cuseari/cuseare (cu-seá-ri) – cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) sh-hir (tsi easti tricut prit aesti guvi), fac unã singurã cumatã, di dauã (i ma multi) cumãts di pãndzã (stranj, peatitsi, cheali, etc.) icã dauã pãrtsã arupti dit idyea cumatã; cu un ac shi hir, ncljid unã guvã dit pãndzã;
(expr:
1: l-cos sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi = lu-arãd ghini;
2: mi coasi ghini = mi bati ghini, ãnj da un shcop bun;
3: mi cos di mãcari = mãc multu, mi fãnãtescu di mãcari)
{ro: coase}
{fr: coudre}
{en: sew, stich}
ex: s-dutsea s-coasã; araftul va nã coasã sarica; coasã-nj guva di la cãmeasha aruptã; l-cusum sh-pri dinãinti sh-pri dinãpoi
(expr: lu-arãsim ghini); lj-cusui multi (lj-ded multi, l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun); nã cusurã ca ghini
(expr: nã bãturã ca ghini); s-cusurã di mãcari
(expr: s-fãnãtirã di mãcari)

§ cusut (cu-sútŭ) adg cusutã (cu-sú-tã), cusuts (cu-sútsĭ), cusuti/cusute (cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi suntu fapti s-hibã ca unã cumatã cu agiutorlu-a unui ac shi hir
{ro: cusut}
{fr: cousu}
{en: sewn, stiched}

§ coasiri/coasire (cŭá-si-ri) sf coasiri (cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-coasi tsiva; cuseari
{ro: acţiunea de a coase; coasere}
{fr: action de coudre}
{en: action of sewing, of stiching}

§ cuseari/cuseare (cu-seá-ri) sf cuseri (cu-sérĭ) – (unã cu coasiri)

§ nicusut (ni-cu-sútŭ) adg nicusutã (ni-cu-sú-tã), nicusuts (ni-cu-sútsĭ), nicusuti/nicusute (ni-cu-sú-ti) – (cumãts di stranj, pãndzã, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu agiutorlu-a unui ac sh-un hir)
{ro: necusut}
{fr: qui n’est pas cousu}
{en: which is not sewn (stiched)}

§ nicoasiri/nicoasire (ni-cŭá-si-ri) sf nicoasiri (ni-cŭá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-coasi tsiva; nicuseari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dihtãlitrã

dihtãlitrã (dhih-tã-li-thrã) sf dihtãlitri/dihtãlitre (dhih-tã-li-thri) – unã soi di cupã njicã tsi s-bagã pi dzeaditlu cu cari s-pindzi aclu tu cusãturã (tra s-nu sã ntsapã la dzeadit cu aclu); dãhtilitrã, diftilidi, dzidzitar
{ro: degetar}
{fr: dé à coudre}
{en: thimble}

§ dãhtilitrã (dhãh-ti-li-thrã) sf dãhtilitri/dãhtilitre (dhãh-ti-li-thri) – (unã cu dihtãlitrã)

§ diftilidi/diftilide (dhif-ti-lí-dhi) sf diftilidz (dhif-ti-lídzĭ) – (unã cu dihtãlitrã)
ex: nu pot s-cos fãrã diftilidi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeadit

dzeadit (dzĭá-ditŭ) sn dzeaditi/dzeadite (dzĭá-di-ti) – unã di tsintsili pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã mãnã (unã ningã-alantã, suptsãri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acatsã lucri; dzeadzit, deazit, dezet;
(expr:
1: nj-bag dzeaditlu (pi-unã carti) = nj-bag ipugrãfia (pi-unã carti), ipugrãpsescu unã carti;
2: nj-bãgai dzeaditlu (tu lucri); am dzeaditlu tu-un lucru; nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisticat tu-un lucru; mi-amisticai, mi-anãcãtusii tu lucri tsi nu lipsea s-mi-ameastic;
3: tuti dzeaditli nu-s unã = nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) unã soi;
4: lu-aspun cu dzeaditlu = spun cã cariva nu easti ca tuts alantsã, cã easti ahoryea, altãsoi;
5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu ghini)
{ro: deget}
{fr: doigt}
{en: finger, toe}
ex: lu-aspun tuts cu dzeaditlu
(expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu cã easti ahoryea, cã nu easti ca-alantsã); nu-ts bagã dzeaditlu anamisa di arburi shi di coaja-a lui
(expr: nu ti-ameasticã tu lucri xeani); sh-bãgã dzeaditlu pri
(expr: ipugrãpsi) cartea iu dzãtsea cã-nj va paradz; cai dzeadit va talj, di nu va ti doarã?; tsintsi dzeaditi tu mãnã, sh-un cu-alantu nu sunt unã; s-tsã fac unã, tsi s-tsã mushti dzeaditli; cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã

§ dzeadzit (dzĭá-dzitŭ) sn dzeadziti/dzeadzite (dzĭá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); tsintsi nveasti cu tasurli n cap (angucitoari: dzeadzitli); shi s-hidzi singur tu silã tu nãsi, cu dzeadziti

§ deadzit (deá-dzitŭ) sn deadziti/deadzite (deá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ deazit (deá-zitŭ) sn deaziti/deazite (deá-zi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ dezet (dé-zetŭ) sn deziti/dezite (dé-zi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: lumea va s-lu spunã cu dezetlu

§ dziditic (dzi-di-tícŭ) sn dzidititsi/dziditititse (dzi-di-tí-tsi) – dzeadit njic;
(expr: nu lu-am nitsi la dziditic = lj-u pot fãrã s-fac mari copus; nu lu-am trã dip tsiva; nu-ari simasii trã mini)
{ro: degeţel, degetul cel mic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shubac

shubac (shĭu-bácŭ) sn shubatsi/shubatse (shĭu-bá-tsi) – cusãturã (chindisiturã) tsi-aspuni lucri trã mushuteatsã (ca lilici, bunãoarã) tsi ansar niheamã cãtã nafoarã pi pãndza (gulirlu, pãrpodzli, etc.) pri cari easti faptã; chindisãturã, chendimã, chindimã, chindinã, vãchii
{ro: broderie, şabac}
{fr: broderie}
{en: embroidery work}
ex: pãrpodz, gione, cu shubatsi

§ shabac (shĭa-bácŭ) sn shabatsi/shabatse (shĭa-bá-tsi) – (unã cu shubac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shulari/shulare

shulari/shulare (shĭu-lá-ri) sf shulãri (shĭu-lắrĭ) – cusãturã lishoarã sh-cu hirlu tricut arar, faptã trã putsãn chiro (pãnã cãndu va si s-facã cusãtura-atsea buna dit soni)
{ro: şular, însăilătură}
{fr: couture raréfiée (provisoire)}
{en: stitching, basting, tacking; basting thread}
ex: lj-ded nã shulari (u-acãtsai cu aclu arar, trã tora di oarã)

§ nshulãrescu (nshĭu-lã-rés-cu) vb IV nshulãrii (nshĭu-lã-ríĭ), nshulãream (nshĭu-lã-reámŭ), nshulãritã (nshĭu-lã-rí-tã), nshulãriri/nshulãrire (nshĭu-lã-rí-ri) – cos cu-un hir (di-aradã albu), cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsãnã putsãn chiro), tu locurli iu pistipsescu cã va-l cos ma nãpoi stranjlu cum lipseashti, trã totna; cãtsescu
{ro: însăila, coase rar}
{fr: faufiler (faire un point à) un vêtement}
{en: stitch}
ex: li nshulãri ma nu li cusu ninga

§ nshulãrit (nshĭu-lã-rítŭ) adg nshulãritã (nshĭu-lã-rí-tã), nshulãrits (nshĭu-lã-rítsĭ), nshulãriti/nshulãrite (nshĭu-lã-rí-ti) – (stranj) tsi easti cusut cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac, ninti ca stranjlu s-hibã cusut, cum lipseashti, trã totna; cãtsit
{ro: însăilat, cusut rar}
{fr: (vêtement) faufilé}
{en: stitched}

§ nshulãriri/nshulãrire (nshĭu-lã-rí-ri) sf nshulãriri (nshĭu-lã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti nshulãrit; cãtsiri, shulari
{ro: acţiunea de a însăila, de a coase rar}
{fr: action de faufiler un vêtement}
{en: action of stitching}

§ dishulãrescu (di-shĭu-lã-rés-cu) vb IV dishulãrii (di-shĭu-lã-ríĭ), dishulãream (di-shĭu-lã-reámŭ), dishulãritã (di-shĭu-lã-rí-tã), dishulãriri/dishulãrire (di-shĭu-lã-rí-ri) – discos unã shulari (cusãtura lishoarã sh-cu hirlu tricut arar, faptã trã putsãn chiro)
{ro: descoase o însăilătură}
{fr: découdre une couture faufilée}
{en: unstitch}
ex: unã dzuã sade purtã stranjili, shi si dishulãrarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn