{fr: ôter la ceinture (de laine ou de soie) appelée “brân”}
{en: take off the girdle or the belt}
ex: s-dizbrãnã (sh-disfeasti brãnlu)

§ dizbrãnat (diz-brã-nátŭ) adg dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãnats (diz-brã-nátsĭ), dizbrãnati/dizbrãnate (diz-brã-ná-ti) – tsi sh-disfeatsi (shi scoasi) brãnlu di la mesi; dizbãrnat, distsimtu
{ro: descins de brâu}
{fr: qui a ôté sa ceinture (de laine ou de soie) appelée “brân}
{en: who has taken off the girdle or the belt}
ex: l-loarã dispuljatslji shi dizbrãnatslji (nearushinatslji); nu vedz tsi om dizbrãnat (fig: nearushinat, dizmãlat) easti?; cã dzãts arbines, cã dzãts dizbrãnat (fig: dizmãlat, distorsu, nearushinat), unã easti

§ dizbrãnari/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) sf dizbrãnãri (diz-brã-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-dizbrãneadzã (sh-disfatsi brãnlu); dizbãrnari, dizbãrnu, distsindziri, distsindzeari
{ro: acţiunea de a (se) descinge de brâu}
{fr: action d’ôter la ceinture (de laine ou de soie) appelée “brân”}
{en: action of taking off the girdle or the belt}

§ dizbãrnedz (diz-bãr-nédzŭ) (mi) vb I dizbãrnai (diz-bãr-náĭ), dizbãrnam (diz-bãr-námŭ), dizbãrnatã (diz-bãr-ná-tã), dizbãrnari/dizbãrnare (diz-bãr-ná-ri) – (unã cu dizbrãnedz)

§ dizbãrnu1 (diz-bắr-nu) (mi) vb I dizbãrnai (diz-bãr-náĭ), dizbãrnam (diz-bãr-námŭ), dizbãrnatã (diz-bãr-ná-tã), dizbãrnari/dizbãrnare (diz-bãr-ná-ri) – (unã cu dizbrãnedz)
ex: cum agiumshu acasã mi dizbrãnai; s-dizbãrnã (fig: s-adrã nearu-shinat, curvar) fare

§ dizbãrnat (diz-bãr-nátŭ) adg dizbãrnatã (diz-bãr-ná-tã), dizbãrnats (diz-bãr-nátsĭ), dizbãrnati/dizbãrnate (diz-bãr-ná-ti) – (unã cu dizbrãnat)

§ dizbãrnari/dizbãrnare (diz-bãr-ná-ri) sf dizbãrnãri (diz-bãr-nắrĭ) – (unã cu dizbrãnari)

§ dizbãrnu2 (diz-bắr-nu) sn pl(?) – (unã cu dizbrãnari)
ex: dizbãrnul (purnilji, curvãrilji, pãnghii) prucuchii nu-ari

{en: debauched, prostituted}

§ curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) sf curvãrisiri (cur-vã-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva curvãriseashti
{ro: acţiunea de a curvăsări}
{fr: action de paillarder, de prostituer}
{en: action of living in debauchery, of prostituting}

{ro: destrăbălat, desfrânat}
{fr: débauché}
{en: depraved}

§ dizmalj (diz-máljĭŭ) (mi) vb I diz-mãljai (diz-mã-ljĭáĭ), dizmãljam (diz-mã-ljĭámŭ), dizmãljatã (diz-mã-ljĭá-tã), dizmãljari/dizmãljare (diz-mã-ljĭá-ri) – (unã cu dizmal)

§ dizmãljat (diz-mã-ljĭátŭ) adg dizmãljatã (diz-mã-ljĭá-tã), dizmãljats (diz-mã-ljĭátsĭ), dizmãljati/dizmãljate (diz-mã-ljĭá-ti) – (unã cu dizmãlat)

§ dizmãljari/dizmãljare (diz-mã-ljĭá-ri) sf dizmãljeri (diz-mã-ljĭérĭ) – (unã cu dizmãlari)

§ nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) sf nfãrnãri (nfãr-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nfãrneadzã tsiva
{ro: acţiunea de a înfrâna, de a înstruni, de a reţine; înfrânare, înstrunire, reţinere}
{fr: action de brider, de retenir}
{en: action of bridling, of restraining}

§ ninfãrnat (nin-fãr-nátŭ) adg ninfãrnatã (nin-fãr-ná-tã), ninfãrnats (nin-fãr-nátsĭ), ninfãrnati/ninfãrnate (nin-fãr-ná-ti) – (calu) tsi nu ari fãrnu; (calu) tsi nu easti nfãrnat s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; tsi fatsi atseali tsi va cã nu easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru; (om dizmãlat, dishutsãt, distorsu) tsi dutsi unã banã mash cu beari, mãcari, muljeri, etc.
{ro: neînfrânat, destrăbălat}
{fr: débridé effréné, débauché}
{en: unbridled, restrained, debauched}
ex: cara ncãlicã calu ninfrãnat (fãrã fãrnu); muljarea tsi u vedz easti ninfrãnatã (dizmãlatã, dishutsãtã)

§ ninfãrnari/ninfãrnare (nin-fãr-ná-ri) sf ninfãrnãri (nin-fãr-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) nu si nfãrneadzã; atsea tsi s-fatsi cãndu un om s-dismalã (s-dishutsã, etc.)
{ro: acţiunea de a nu înfrâna, de a destăbăla; neîn-frânare, destăbălare}
{fr: action de débrider, d’arrêter, de (se) débaucher}
{en: action of unbridling, of halting, of not retaining, of corrupting}
ex: ninfrãnarea-a vetiljei ari vãtãmatã multsã

§ disfãrnu1 (dis-fắr-nu) (mi) vb I disfãrnai (dis-fãr-náĭ), disfãrnam (dis-fãr-námŭ), disfãrnatã (dis-fãr-ná-tã), disfãrnari/disfãrnare (dis-fãr-ná-ri) – alas (slãghescu) fãrnul a calui (a gumarlui) dit mãnã sh-lu-alas ileftir si s-ducã iu va; scot fãrnul a calui (a gumarlui) dit gurã; discãtrãmedz; (fig: mi disfãrnu = duc unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizbrãnedz, dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)
{ro: scoate frâul calului}
{fr: enlever la bride d’un cheval}
{en: take the bridle off the horse}
ex: disfãrnã calu (lj-scoasi frãnlu dit gurã a calui) ca s-lji da apã; di cãndu easti deadun cu nãs, s-disfãrnã (fig: dutsi nã banã di purnilji), sh-nu mata ari dip arshini

§ disfãrnat (dis-fãr-nátŭ) adg disfãrnatã (dis-fãr-ná-tã), disfãrnats (dis-fãr-nátsĭ), disfãrnati/disfãrnate (dis-fãr-ná-ti) – (cal, gumar) tsi-lj s-ari scoasã frãnlu (aghemea, cãtrãmãlu) dit gurã; discãtrãmat
{ro: (cal) căruia i s-a scos frâul}
{fr: (cheval) avec la bride enlevée}
{en: (horse) with the bridle taken off}

§ disfãrnari/disfãrnare (dis-fãr-ná-ri) sf disfãrnãri (dis-fãr-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfãrneadzã un cal; discãtrãmari
{ro: acţiunea de a scoate frâul calului}
{fr: action d’enlever la bride d’un cheval}
{en: action of taking the bridle off the horse}

§ disfãrnu2 (dis-fắr-nu) sn disfãrnuri(?) (dis-fắr-nurĭ) – purtarea-a-atsilor tsi vor sã-sh facã mash chefea-a truplui, cu beari, mãcari, glindisiri, pãnghii, purnilji, banã cu mu-ljeri nitinjisiti, etc.; bana nitinjisitã tsi u duc putanili
{ro: desfrâu}
{fr: débauche, dévergondage}
{en: debauchery}

{ro: furt, hoţie}
{fr: vol, brigandage, larcin}
{en: thievery, robbery, larceny}
ex: di furtu (di la furari) mãnã s-nu tradz; nu featsi alti furturi (furãri); cu furtul featsi tutiputa; bãneadzã cu furtul; di furtu hãiri nu s-veadi

§ furilji/furilje (fu-rí-lji) sf furilj (fu-ríljĭ) – (unã cu furtu)
ex: furilja (furtul) nu vã prindi; di furilji (furtu) casã nu s-adarã; bãnai di furilji (furtu)

§ furlichi/furliche (fur-lí-chi) sf furlichi (fur-líchĭ) – (unã cu furtu)

§ furescu (fu-rés-cu) adg fureascã (fu-reás-cã), fureshtsã (fu-résh-tsã), fureshti (fu-résh-ti) – tsi ari s-facã cu furlji (cu furilja, cu furtul, etc.); (lucru) di furi;
(expr:
1: tu mãnj fureshti = sclav la furi (cari di-aradã, va-l vãtãma, ma s-nu lã si dãdea unã axagurauã);
2: ascãpash di mãnj fureshti, s-cadz tu mãnj turtseshti = dit un arãu, cadz tu un altu, ma mari arãu)
{ro: hoţesc}
{fr: de voleur}
{en: that has to do with stealing}
ex: nsus tu muntili furescu (di furi); easti un loc furescu (bun trã furi); paradz fureshti, casã nu-adarã; tu mãnj fureshti i turtseshti cadz, un darac easti

§ fureashti/fureashte (fu-reásh-ti) adv – ca di furi
{ro: hoţeşte}
{fr: à la maniére des voleurs}
{en: as in a robbery}
ex: si-l cruescu fureashti (ca di la furi)

§ fur3 (fúrŭ) (mi) vb I furai (fu-ráĭ), furam (fu-rámŭ), furatã (fu-rá-tã), furari/furare (fu-rá-ri) –
1: ljau peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a meu; afur, afum, acats, ahulescu, agudescu, cãrtescu, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sufrusescu, mut, sec, etc.;
(expr:
1: mi fur = fug peascumta fãrã s-mi lja vãr di hãbari;
2: mi furã (l-fur) somnul = mi lja, mi-acatsã somnul, dormu, agãrshescu;
3: ti furã di tr-oclji = ti furã n fatsã sh-nu lu-aducheshti;
4: furã oauã di sum cloci = easti un fur multu bun, multu dishteptu)
{ro: fura; furişa; adormi}
{fr: voler; glisser subrepticement; (s’)endormir}
{en: steal, rob; leave surreptitiously; fall asleep}
ex: cari furã (lja cu zorea i peascumta) shtii s-ascundã; nj-ishirã furlji n cali shi-nj li furarã tuti; furã tut tsi-lj cadi tu mãnã, s-ts-ai cãshtigã; astãndz furi ou, mãni va furi bou; s-furã
(expr: fudzi peascumta fãrã s-lu lja, s-lu-acatsã vãr di hãbari) di-acasã; nj-ti furã
(expr: ti-acãtsã) dorlu shi jalea; s-lu furã somnul
(expr: lu-acatsã somnul ta s-doarmã); l-fura dintr-oclji
(expr: l-fura pri fatsã) nãscãntsã, alãxea cãrtsã, scutea unã, bãga altã, mutrea patnilu, ma Bacola ncljidea ocljilj la tuti; adrash cãshari cu gumarlu? nu ts-lu furarã dintr-oclji?
(expr: nu-ts lu furarã dinintea-a ta?)

§ furat (fu-rátŭ) adg furatã (fu-rá-tã), furats (fu-rátsĭ), furati/furate (fu-rá-ti) – harea tsi u-ari cariva cari-lj si lo tsiva (peascumta i cu zorea); cari s-furã; afurat, afumat, acãtsat, etc.
{ro: furat; furişat; adormit}
{fr: volé; dérobé; glissé subrepticement; endormi}
{en: stolen, robbed; left surreptitiously; fallen asleep}
ex: tuti lucrili furati li-aflarã tu casa-a furlui; mãcã di furatili (atseali cari s-furarã)

§ furari/furare (fu-rá-ri) sf furãri (fu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari furã; afurari, afumari, acãtsari, etc.
{ro: acţiunea de a fura, de a se furişa, de a adormi; furare; furişare; adormire}
{fr: action de voler (glisser subrepticement; (s’)endormir)}
{en: action of (stealing; leaving surreptitiously; falling asleep)}
ex: shi tsi furari, sh-pri tsi hali ti-adusi

§ afur3 (a-fúrŭ) (mi) vb I afurai (a-fu-ráĭ), afuram (a-fu-rámŭ), afuratã (a-fu-rá-tã), afurari/afurare (a-fu-rá-ri) – (unã cu fur2)
ex: si ngiurã shi s-afurã (s-furã); lji s-afurarã shapti njilj di-aslanj

§ afurat (a-fu-rátŭ) adg afuratã (a-fu-rá-tã), afurats (a-fu-rátsĭ), afurati/afurate (a-fu-rá-ti) – (unã cu furat)
ex: lucri afurati (loati cu zorea icã peascumta)

§ afurari/afurare (a-fu-rá-ri) sf afurãri (a-fu-rắrĭ) – (unã cu furari)
ex: pri la curvãrilji, pri la afurari; afurarea nu easti lucru bun

§ nitsidãnãoarã (ní-tsi-dã-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu nitsiunãoarã)

§ nitsivãr-nãoarã (ní-tsi-vãr-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu nitsiunãoarã)