DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)
{ro: (se) descinge de brâu}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiurhan

chiurhan (chĭúr-hanŭ) sm, sf chiurhanã (chĭúr-ha-nã), chiurhanj (chĭúr-hanjĭ), chiurhani/chiurhane (chĭúr-ha-ni) – bãrbat (muljari) cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu unã muljari (un bãrbat) tra s-hibã plãtit (plãtitã), di-aradã, cu pãradz; bãrbat (muljari) tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a lui (a ljei), cu-ambãirarea, trã paradz; (trã bãrbats) curvar; (trã muljeri) curvã, ruspii, aruspii, dosã, putanã
{ro: prostituat}
{fr: prostitué}
{en: prostitute}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curvã

curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}

§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)

§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}

§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizmal

dizmal (diz-málŭ) (mi) vb I dizmãlai (diz-mã-láĭ), dizmãlam (diz-mã-lámŭ), dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlari/dizmãlare (diz-mã-lá-ri) – ãlj scot hirili di cari easti faptã unã tsãsãturã; hirili es dit tsãsãturã cãndu s-arupi (cãndu s-mãcã di nvicljari, etc.); disfac (dishuts) hirili dit cari easti faptã unã cioarã (i ciorli dit cari easti faptã unã funi); dizmalj, distram, distrãmedz, strãmedz, dizbairu (fig: mi dizmal = duc unã banã arushinoasã, iu mutrescu sã-nj fac mash chefea sh-atseali tsi mi-arãsescu (fãrã s-mi minduescu cã pot s-fac arãu la altsã), multi ori banã di purnilji shi pãnghii; distorcu, dishuts, disbrãnedz, distsingu)
{ro: destrăma; destrăbăla}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}
ex: ficiorlji s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-distoarsirã) multu; s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-dishutsãrã) dicutot oaminjlji

§ dizmãlat (diz-mã-látŭ) adg dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlats (diz-mã-látsĭ), dizmãlati/dizmãlate (diz-mã-lá-ti) – (tsãsãturã) tsi-lj ishirã hirili di cari easti faptã (di-arupeari, di mãcari, di nvicljari, etc.); (cioarã) tsi-lj es hirili; dizmãljat, distrã-mat, strãmat, dizbãirat
{ro: destrămat; destrăbălat, desfrânat}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}

§ dizmãlari/diz-mãlare (diz-mã-lá-ri) sf dizmãlãri (diz-mã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dizmalã; dizmãljari, distrãmari, strãmari, dizbãirari
{ro: acţiunea de a destrăma, de a se destrăbăla; destrămare, destrăbălare}
{fr: action de (s’)effilocher, de (s’)effiloquer; de dérégler, de débaucher}
{en: action of unweaving, of teasing, of unraveling; of becoming depraved, of going astray}

§ dizmãlãrat (diz-mã-lã-rátŭ) adg dizmãlãratã (diz-mã-lã-rá-tã), dizmãlãrats (diz-mã-lã-rátsĭ), dizmãlãrati/diz-mãlãrate (diz-mã-lã-rá-ti) – tsi dutsi unã banã arushinoasã, cã-sh mutreashti mash chefea (fãrã ca si s-mindueascã cã poati s-facã arãu la altsã), multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii; distrãmat, dishutsãt, curvar, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn