DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

curshum

curshum (cur-shĭúmŭ) sn curshumuri (cur-shĭú-murĭ) – unã cumatã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: fug ca curshumlu = fug multu agonja, ashi cum fudzi curshumlu tsi easti-aminat dit unã tufechi)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: ca curshumlu agiumsi
(expr: agiumsi dip agonja); truoarã, ca curshumlu
(expr: dip agonja, unãshunã), agiumsi tu sinurlu dinischiutescu; curshumlu deadi di lamnji sh-cãdzu mpadi; unã sutã di curshumuri

§ curshumi/curshume (cur-shĭú-mi) sf curshunj (cur-shĭúnjĭ) – (unã cu curshum)
ex: cu curshumea s-trãdzeai pri nãs; cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj cura; s-aurnji ca curshumea s-lu dinjicã; easti greu ca curshumea (mulidea dit cari easti faptã curshumea)

§ curshumedz (cur-shĭu-médzŭ) (mi) vb I curshumai (cur-shĭu-máĭ), curshumam (cur-shĭu-mámŭ), curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) – agudescu (pliguescu, vatãm) cu curshumea dit tufechi (cu-unã i ma multi curshunj); tufichisescu, tuficsescu
{ro: împuşca (răni sau omorî) pe cineva sau ceva cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot someone (wound or kill) with a rifle}

§ curshumat (cur-shĭu-mátŭ) adg curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumats (cur-shĭu-mátsĭ), curshumati/curshumate (cur-shĭu-má-ti) – agudit (pliguit i vãtãmat) di-unã curshumi; tufichisit, tuficsit
{ro: împuşcat (rănit sau omorât) cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusillé (blessé ou tué) par des balles de fusil}
{en: shot (wounded or killed) with a rifle}
ex: astimta sh-curshumata

§ curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) sf curshumãri (cur-shĭu-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit di-unã curshumi; tufichisiri, tuficsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sfulgu

sfulgu (sfúl-gu) sn sfulguri (sfúl-gurĭ) shi sfulguri/sfulgure (sfúl-gu-ri) – discãrcarea ilectricã tsi s-fatsi n tser, tu vimtu, cãndu s-agudescu doi niori (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari, tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); astrãpii, strãpii, chicutã, ghirits, gãrits, gãrnish, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
(expr: agudit ca di sfulgu = limnusit, mãrmãrusit)
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre}
{en: thunderbolt, lightning}
ex: cadi sfulgu pi arburli di pi cãmpu; s-cadã sfulgul si-nj ti-aspargã; sfulgu, a lui mutritã-ascundi (mutrita-lj ascundi astrãpii); armili-a lor ascãpira ca sfulguri; surpã, dzatsi sfulguri di giunatic; canda lu-agudi sfulgul

§ sfuldzir1 (sfúl-dzirŭ) sn sfuldziri/sfuldzire (sfúl-dzi-ri) – (unã cu sfulgu)
ex: agudit di sfuldzir

§ sfuldzir2 (sfúl-dzirŭ) vb I sfuldzirai (sful-dzi-ráĭ), sfuldziram (sful-dzi-rámŭ), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzira-ri/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – scãntiljedz (ascapir ca sfulgul); agudescu ca un sfulgu
{ro: scânteia sau lovi ca fulgerul}
{fr: étinceler ou foudroyer comme une foudre}
{en: sparkle or flash or strike down like by lightning}
ex: pala-lj sfuldzirã (scãntilje, icã scãntiljadzã)

§ sfuldzirã (sfúl-dzi-rã) vb I unipirs sfuldzirã (sful-dzi-rắ), sfuldzira (sful-dzi-rá), sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirari/sfuldzirare (sful-dzi-rá-ri) – ascapirã (s-ved, s-avdu) sfulguri tu aerã; agudeashti (sfulgul); fuldzirã, ascapirã, sfulgurã
{ro: fulgera}
{fr: il éclaire, foudroyer}
{en: strike down by lightning}
ex: s-ascapirã shi s-fuldzirã; Dumnidzã s-ti fuldzirã (s-ti-agudeascã cu-astrãpia)

§ sfuldzirat (sful-dzi-rátŭ) adg sfuldziratã (sful-dzi-rá-tã), sfuldzirats (sful-dzi-rátsĭ), sfuldzirati/sfuldzirate (sful-dzi-rá-ti) – agudit di sfulgu (di-astrãpii); fuldzirat, sfulgurat, sfulgusit
{ro: fulgerat}
{fr: foudroyé, stupéfié}
{en: struck down by lightning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tufechi/tufeche

tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)

§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi

§ tufichisit (tu-fi-chi-sítŭ) adg tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisits (tu-fi-chi-sítsĭ), tufichisiti/tufichisite (tu-fi-chi-sí-ti) – tsi easti agudit (pliguit, vãtãmat) cu tufechea; (tufechi) tsi easti aminatã; curshumat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn