|
|
curnut
curnut (cur-nútŭ) adg – vedz tu cornu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cornu2curnutseauã
curnutseauã (cur-nu-tseá-ŭã) sf curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; yimishi, pom, poamã, fructu, frutã, frut, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: nu da curnãtseali (fructi)
curnutsel
curnutsel (cur-nu-tsélŭ) sn curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – yimisha datã di pomlu roshcuv, un pom di boi njicã tsi creashti tu locurli caldi (ca, bunãoarã, tu Grãtsii, Turchii, etc.), tsi sh-u-adutsi cu-unã pãstalji mari, largã, di hromã murnã-aroshi, tsi-i dultsi tu mãcari cãndu-i uscatã, ma fãrã simintsãli di nãuntru, tsintsifili (cari sh-undzescu cu gãrnutsãli di linti), tsi nu s-mãcã; xilucheratã, roshcuvã;
(expr: matsinã curnutseali = matsinã curnu-fexali, curcufeli, etc.; fatsi nãji, zburashti chirturi, dzãtsi gavumãri, talji papardeli, etc.)
{ro: roşcovă}
{fr: caroube}
{en: carob, St John’s bread}
ex: adu ndauã curnutseali (xilucherati)
bobã
bobã (bó-bã) sf bobi/bobe (bó-bi) – numã tsi s-da a fructului cãn-du omlu zburashti cu-un njic cilimean; fructu, frutã, frut, yimishi, pom, poamã, curnutseauã
{ro: fruct (în limbajul copilaşilor)}
{fr: fruit (dans le language des petits enfants)}
{en: fruit (in le little children’s language)}
ex: lj-deadi bobi (poami) shi giucãreali
carcandzal
carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo
§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)
§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)
§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)
cornu2
cornu2 (cór-nu) sn coarni/coarne (cŭár-ni) – luguria (multi ori lungã shi shutsãtã) tsi creashti pri caplu-a unor prãvdzã ca birbec, tsap, caprã, bou, tserbu, etc. cu cari pot si s-apãrã tu-alumti; (fig:
1: cornu = cap, minti, minduiri; expr:
2: atsel cu-un cornu = drac, dyeavul, demun, sãtãnã, shaitan, zarzavuli, etc.;
3: u bag (nj-intrã) tu cornu = u-aduchescu, u bag tu minti sh-nu va u-agãrshescu;
4: nu-l bag tu cornu = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi; nu-l dau di mãnear;
5: lj-bag coarni (a unui lucru) = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coadi, l-fac di per funi, etc.;
7: nj-cadi n cornu = ãnj treatsi prit minti;
8: zurlul nu ari coarni si-l cunoshti = omlu zurlu easti ca tuts alantsã, nu-aspuni tsiva maxutarxu cari s-lu-aleagã di oaminjlji di-aradã;
9: tsi, va scots (va s-ai, va s-acats) cornu (coarni)? = tsi, vrei (va scots cornu tra) s-ti-aledz di-alantsã?; va pats tsiva?)
{ro: corn (la cap de animal)}
{fr: corne}
{en: horn}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); zurlul nu-ari coarni si-l cunoshti; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; tavrul amparã cu coarnili; di coarni di tserbu s-adarã mãneari; s-aflã un cornu di prici nividzutã; va scots cornu?
(expr: va ti fats s-hii altã soi ca di-alantã dunjai?); cara s-mãcai, eara sã scots cornu?
(expr: va pãtsai tsiva?); cãtse s-li mãc tuti singur, tsi, va sã scot cornu?
(expr: nu va hiu ca-alantsã?; va pat tsiva?); canda ari cornu
(expr: canda ari tsiva cu cari s-aleadzi di-alantsã); lj-cadi n cornu
(expr: lj-treatsi prit minti); nu ascultã, ici nu mi bagã tu cornu
(expr: nu-nj da di mãnear); ea tu cornu (fig: cap) ãl bãgã grailu; li bãgã tu cornu (fig: cap) tuti; li bãgã ghini tu cornu (fig: tu minti); minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu
(expr: s-tsãni tu minti) altãoarã; iu lj-intrã a lui tu cornu (fig: cap, minti) atseali zboarã?; cari li bãgã tu cornu
(expr: cari lã deadi vãrã simasii, cari li-avdzã) pãlãvrili a lui; giurãmintili a tali mini nu li bag tu cornu
demun
demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã
§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)
§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu
§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã
§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
dyeavul
dyeavul (dhyĭá-vulŭ) sm dyeavulj (dhyĭá-vuljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig: dyeavul = numã datã-a unui njic multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
§ dyeavulii/dyeavulie (dhyĭá-vu-lí-i) sf dyeavulii (dhyĭá-vu-líĭ) – lucrul arãu adrat di-un dyeavul; drãcurii, dimuneatsã, dimunilji
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
§ deaul (dhĭá-ulŭ) sm deaulj (dhĭá-uljĭ) – (unã cu dyeavul)
ex: aflã-l, aflã-l deaule (dyeavule)!
§ gheavul (ghĭá-vulŭ) sm gheavulj (ghĭá-vuljĭ) – (unã cu dyeavul)
fructu
fructu (frúc-tu) sn fructi/fructe (frúc-ti) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; frutã, frut, yimishi, curnutseauã, pom, poamã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
§ frutã (frú-tã) sf fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)
§ frut (frútŭ) sn fruti/frute (frú-ti) – (unã cu fructu)
gatsal
gatsal (gá-tsalŭ) sm gatsalj (gá-tsaljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); darac, drac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
mãtricã
mãtricã (mã-trí-cã) sf mãtritsi/mãtritse (mã-trí-tsi) –
1: oai i caprã tsi fitã di putsãn chiro shi da lapti; mãtritsã, muldzarã, muldzarcã;
2: muljari (oai, caprã) tsi hrãneashti (alãpteadzã, tsãtsueashti) njic faptu di-unã altã muljari (oai, caprã); mãturitsã, paramumã, paramanã, alãptãtoari, aplicãtoari
{ro: mănzară, doică, oaie care dă să sugă lapte la un miel fătat de altă oaie}
{fr: brebis laitière; nourrice (femme ou brebis)}
{en: milch (milk giving) sheep; wet-nurse}
ex: tu njilj di oi el ts-spunea di cari mãtricã-i njelu; l-vãtãmarã la mãtritsi (cupia di oi tsi da lapti); aclo el pashti oi mãtritsi; muljerli mãtritsi tsãtsuescu nats xenj
§ mãtritsã (mã-trí-tsã) sf mãtritsã (mã-trí-tsã) – (unã cu mãtricã)
§ mãturitsã (mã-tu-rí-tsã) sf mãturitsi/mãturitse (mã-tu-rí-tsi) shi mãturits (mã-tu-rítsĭ) – (unã cu mãtricã)
ex: nu scoati nica mãturitsili la virdeatsã; nu ari multi mãturits (mãtritsi)
§ mitricã (mi-trí-cã) sf mitritsi/mitritse (mi-trí-tsi) – (unã cu mãtricã)
ex: vidzui ãn hoarã nã muljari mitricã
§ mãtricami/mãtricame (mã-tri-cá-mi) sf mãtricãnj (mã-tri-cắnjĭ) – multimi di oi tsi da lapti shi suntu trã muldzeari
{ro: turmă de oi mulgătoare}
{fr: troupeau de brebis laitières}
{en: herd of milch sheep}
ex: dicara fitarã oili, featsim mãtricãnjli; mãtricãnj (multimi di mãtritsi) sh-curnuti njali vearsã lãpturi la cãsheri
§ mãtricar (mã-tri-cárŭ) sm mãtricari (mã-tri-cárĭ) – picurar di mãtritsi; mitricar
{ro: păstor de oi mulgătoare}
{fr: pâtre de brebis laitières}
{en: shepherd of milch sheep}
ex: mãtricarlji pascu mãtritsili
§ mitricar (mi-tri-cárŭ) sm mitricari (mi-tri-cárĭ) – (unã cu mãtricar)
§ mãtric (mã-trícŭ) vb I mãtricai (mã-tri-cáĭ), mãtricam (mã-tri-cámŭ), mãtricatã (mã-tri-cá-tã), mãtricari/mãtricare (mã-tri-cá-ri) – hrãnescu un njic cu mãcarea tsi-u ciumulescu prota n gurã-a mea; hrãnescu un njic; mitric, ntric, ãntric, nitric, nutric; (fig: mãtric = dau s-mãcã, hrãnescu)
pom1
pom1 (pómŭ) sm ponj (pónjĭ) – arburi tsi fatsi yimishi (fructi) buni trã mãcari;
(expr:
1: cati pom cu-aumbra-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pulj, sh-bãtearea-lj;
2: pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã)
{ro: pom}
{fr: arbre fruitier}
{en: fruit tree}
ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi frãndzãli deadirã, nvirdzãrã shi s-vishtidzãrã; Aprirlu lji ncãrcã ponjlji cu lãludz, di nu ti sãturai s-li mutreshti; s-alinarã pri un pom, cama-analtul tsi eara; sum pom eara un preftu cu gumarlu ncãrcat di lituryii; discãrcarã sum un pom s-aprãndzã; s-ashtirnu si-lj tragã un oclju di somnu tu-aumbrata-a pomlui; cãipi s-fatsi merlu di pri pom; eara un pom analtu shi pri pom un cuibar di vulturi; unã nãpãrticã lai s-angãrlima pri pom; s-alinã anarga-peanarga sti pom; aestu mer eara pri pomlu dit mesea-a grãdinãljei; deavãrliga di pom eara loclu gol; s-trapsi la-arãdãtsina-a unui pom shi s-angãrlimã pri pomlu atsel; casa-a lui, grãdina-a lui, ponjlji a lui; s-nu-aruchi nitsi unã frãndzã di pri ponj; am multsã ponj tu grãdinã; talji pom sh-fã om; primuveara va s-shurteascã tuts ponjlji nishurtits dit grãdinã; cati pom sh-aumbra-lj
§ pom2 (pómŭ) sn poami/poame (pŭá-mi) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; poamã, yimishi, fructu, frutã, frut, curnutseauã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami; pots s-ti yilceshti shi s-aruchi cãti poami vrei; deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; cu poamili aesti bãna el; poamili (fructili, yimishili) s-coapsirã; cu poami bãneadzã; avem poami tu grãdinã
§ poamã (pŭá-mã) sf poami/poame (pŭá-mi) – (unã cu pom2)
§ pumet (pu-métŭ) sn pumeturi (pu-mé-turĭ) – grãdinã cu multsã ponj; grãdinã mash di ponj; multimi di ponj; multimi di poami (fruti, yimishi)
{ro: livadă de pomi}
{fr: verger}
{en: orchard}
curnutŭ
RO:cornut
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015