DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

curcari/curcare

curcari/curcare (cur-cá-ri) sf curcãri (cur-cắrĭ) – tseapa njicã tsi creashti dit unã simintsã di tseapã sh-cari, dupã tsi s-bagã tu loc alantu an, da tseapa mari, curmida di-aradã
{ro: arpagic}
{fr: graine d’oignon; oignon à planter}
{en: small onion (grown from a seed of onion)}

§ curmidã (cur-mí-dhã) sf curmidz (cur-mídz) – zãrzãvati (tsi sh-u-adutsi cu earba), tsi ari frãndzã lundzã ca sulini (chelindri golj nuntru), tsi scoati lilici njits adunati stog ca unã topã (la capitlu-a unei frãndzã ma mari sh-ma groasã di-alanti) sh-cu-arãdãtsina tsi sã ngroashi multu sum loc (ca unã balã adratã di peturi tsi sta un pisti-alantu), cari ari unã-anjurizmã greauã tsi-l fatsi omlu s-lãcrimeadzã lishor, shi easti bunã trã mãcari, tinirã i uscatã, tut anlu (s-bagã tu gheli s-lã da nustimadã); tseapã
{ro: ceapă}
{fr: oignon}
{en: onion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tseapã1

tseapã1 (tseá-pã) sf tseapi/tseape (tseá-pi) – zãrzãvati (tsi sh-u-adutsi tu videari cu earba, cãndu easti tinirã), tsi bãneadzã 2-3 anj, cu-unã arãdãtsinã tu loc tsi sã ngroashi multu tu bitisita-a andoilui an di banã (shi s-fatsi ca unã topã mari ngrupatã tu loc sh-adratã di peturi tsi sta un pisti-alantu), dit cari creashti truplu ndreptu, cu frãndzã lundzi, subtsãri, ca chelindri (sulini) golj nuntru, tsi scoati lilici njits, albi-verdzã adunati stog ca unã topã (la capitlu-a unei frãndzã dit mesi, ma mari sh-ma groasã di-alanti), tsi ari unã-anjurizmã greauã tsi-l fatsi omlu s-lãcrimeadzã lishor shi easti bunã (veardi i uscatã) trã mãcari tut anlu (s-bagã tu gheli icã tu pitili di veardzã tra s-lã da unã nustimadã ahoryea); curmidã; (fig: tseapã = partea ngrushatã tsi u au ndauã lãludz nuntru tu loc (ca unã tseapã), dit cari creashti lãluda cati an primuveara; expr:
2: lj-bag tseapi = lj-bag tseapi curati sh-chisati pristi vinitetsli tsi lj-ari cariva pri trup, dupã tsi ari mãcatã un mari shcop; zbor tsi s-dzãtsi sh-atumtsea cãndu-l bats multu, cãndu-lj dai un mari shcop a unui;
3: tseapi ntr-oclji! = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi-unã glãrimi, tsi dutsi zboarã, tsi nu poati s-tsãnã un mistico)
{ro: ceapă}
{fr: oignon}
{en: onion}
ex: nã moashi cu grunjlu n loc (angucitoari: tseapa); nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); dada featsi pitã di tseapi; grãdinarlu nj-adusi 100 di ucadz di tseapã; bãgai sh-mini dzatsi tseapi di flori (fig: pãrtsãli ngrushati tsi s-bagã tu loc); cãt u-ai (cãt custuseashti) tseapa?

§ tsipicã (tsi-pí-cã) sf tsipitsi/tsipitse (tsi-pí-tsi) – tseapã ma njicã
{ro: ceapă mică}
{fr: petit oignon}
{en: small onion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã