DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãldumi/bãldume

bãldumi/bãldume (bãl-dú-mi) sf bãldunj (bãl-dúnjĭ) – curauã di la sãmar, ma largã di cuscuni (sumcoadã), cari dipuni sum curlu-a calui (a gumarlui); buldumi, pishteauã, pãldãmã, sumcoadã
{ro: curar}
{fr: bande de cuir (partie du “sãmar”), plus large que le culeron, qui descend derrière les cuisses du cheval (mule); avaloire}
{en: belt (part of the “sãmar”) which descends behind the thighs of the horse (mule)}

§ buldumi/buldume (bul-dú-mi) sf buldunj (bul-dúnjĭ) – (unã cu bãldumi)
ex: s-arupsi buldumea di la cal

§ pãldãmã (pãl-dắ-mã) sf pl(?) – (unã cu bãldumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bibã

bibã (bí-bã) sf bibi/bibe (bí-bi) – pulj di casã (feaminã, criscutã trã carni shi oauã), ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã; papã, paphi, papcã, patã, patcã, rosã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; bei apa ca nã bibã; ficiorlji suntu ca bibili, mãshcãtura shi apa

§ bib (bíbú) sm bighi(?) (bíghĭ) – mascurlu-a bibãljei; pataroc, patoc, patoclu
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}

§ agrubibã (a-gru-bí-bã) sf agrubibi/agrubibe (a-gru-bí-bi) – bibã, nicriscutã di om, tsi bãneadzã agrã pi cãmpu i tu pãduri
{ro: raţă sălbatică}
{fr: cane sauvage, canard sauvage}
{en: wild duck}
ex: vãtãmai unã agrubibã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bou

bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)

§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits

§ buici (bu-ícĭŭ) sm buici (bu-ícĭ) – (unã cu buits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãscã

gãscã (gắs-cã) sf gãshti/gãshte (gắsh-ti) – pulj di casã (ma mari di gãljinã i paphi, cu gusha lungã, cu peanili sivi pi pãltãri shi albi pi pãnticã, tsi easti criscutã trã carni, oauã shi peanili cu cari s-fac cãpitãnji); hinã, patã, patcã;
(expr:
1: (easti, ari) cap di gãscã = nu-ari tsiva n cap, lu-ari caplu gol, easti glar, lishor di minti;
2: (bun, easti, etc.) trã pãshteari gãshti = nu easti bun trã tsiva dip, easti bun mash trã pãshteari gãshti)
{ro: gâscă}
{fr: oie}
{en: goose}
ex: fridzits gãsca (hina) cama nyii; turmi ntredz di gãshti (hini); agru-gãshti (hini) trec ãn dzãri; tricu nã gãscã mascurã (gusac); muljerli cãndu s-adunã suntu ca gãshtili, tsiva nu s-lja di ureclji; jileashti gãsca, cheardi unã mulari

§ gãscu (gắs-cu) sm gãshtsã(?) (gắsh-tsã) – mascurlu-ali gãscã; gusac
{ro: gâscan}
{fr: jars}
{en: gander}
ex: un gãscu bãtu areapitli shi strigã

§ gusac (gu-sácŭ) sm gusats (gu-sátsĭ) – (unã cu gãscu)
ex: bãgã nelu tu mãcari shi-l deadi di-l mãcã gusaclu vrut di amirãlu; disicarã gusaclu sh-aflarã nelu

§ gãgãredz (gã-gã-rédzŭ) vb I gãgãridzai (gã-gã-ri-dzáĭ), gãgãridzam (gã-gã-ri-dzámŭ), gãgãridzatã (gã-gã-ri-dzá-tã), gãgãridzari/gãgãridzare (gã-gã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di gãshti
{ro: gâgâi}
{fr: cacarder, pousser des cris (en parlant de l’oie)}
{en: gaggle}
ex: turmi ntredz di gãshti gãgãridza tu ubor

§ gãgãridzat (gã-gã-ri-dzátŭ) adg gãgãridzatã (gã-gã-ri-dzá-tã), gãgãridzats (gã-gã-ri-dzátsĭ), gãgãridzati/gãgãridzate (gã-gã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi (ca-atsea faptã) di gãscã
{ro: gâgâit}
{fr: cacardé, qui a poussé des cris (en parlant de l’oie)}
{en: gaggled}

§ gãgãridzari/gãgãridzare (gã-gã-ri-dzá-ri) sf gãgãridzãri (gã-gã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi fatsi gãsca cãndu gãgãreadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvã

guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)

§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)

§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}

§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci
{ro: găurice, anus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

himunic

himunic (hi-mu-nícŭ) sm himunits (hi-mu-nítsĭ) – plantã dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu trup lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici njits shi frãndzã mãri, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, dultsi sh-dzãmoasã, aroshi i galbinã, cu simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, bunã tu mãcari; hiumunic, hiumãnic, carpuz, arbuz, shirchin, bacãrcu
{ro: pepene verde}
{fr: melon d’eau, pastèque}
{en: watermelon}
ex: nã bisearicã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu); curlu-a fãrtatlui tu grãdina-a argatlui (angucitoari: himuniclu); am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzã nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: himuniclu, curcubeta); nu mi am purintatã di (nu-am mãcatã) himunits estan; eara gras ca un himunic; coaji di himunic, nu s-alicheashti di buric; mãcai himunits la bustanea-a aushlui

§ hiumunic (hĭu-mu-nícŭ) sm hiumunits (hĭu-mu-nítsĭ) – (unã cu himunic)

§ hiumãnic (hĭu-mã-nícŭ) sm hiumãnits (hĭu-mã-nítsĭ) – (unã cu himunic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

malin

malin (má-linŭ) sm malinj (má-linj) – pulj njic di pãduri (cu dintana galbinã sh-peani lãi) tsi bati mushat; soi di pulj di pãduri tsi sh-u-adutsi cu njerla; mãlinj, mãlãnji; njerlã, njirlã, nerlã, anjirlã, gãrãvelj, gãrvelj, grivelj, cociuv, coshav, cojvu
{ro: specie de mierlă}
{fr: espèce de merle}
{en: species of blackbird}

§ mãlinj (mã-línjĭŭ) sm mãlinj (mã-línjĭ) – (unã cu mascurlu-a puljlui malin)

§ mãlãnji/mãlãnje (mã-lắ-nji) sf mãlãnj (mã-lắnjĭ) – (unã cu feamina-a puljlui malin)
ex: toamna mãlãnjli (njerlili) suntu grasi tr-atsea suntu cãftati di-avinãtori

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã