DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amaneti/amanete

amaneti/amanete (a-ma-né-ti) sf amanets (a-ma-nétsĭ) – lucru alãsat la cariva ca semnu cã va-lj da nãpoi paradzlji tsi lj-ari mprumutatã; lucru tsi lu-alash la cariva tra s-lu da la altu; cãparea tsi u dai cãndu vrei s-acumpri tsiva shi s-u plãteshti ma amãnat; amãneti; cãpari, arvunã, alil-hisap, pei
{ro: amanet, gaj, comision, acont}
{fr: gage, chose confiée, acompte}
{en: pawn, security, on account of}
ex: pãradz cu amaneti; lj-ded amaneti asimicolu; nj-deadi amanetea di la tini (lucrul tsi ts-avea alãsatã el trã mini); fã-ti mucaeti trã amanetea (cãparea, peea) tsi ts-am datã

§ amãneti/amãnete (a-mã-né-ti) sf amãnets (a-mã-nétsĭ) – (unã cu amaneti)
ex: amãneti alãsai oara

§ amanitedz (a-ma-ni-tédzŭ) vb I amanitai (a-ma-ni-táĭ), amanitam (a-ma-ni-támŭ), amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) – dau amaneti un lucru cãndu mprumut tsiva (paradz), ca semnu cã va-lj tornu atsea tsi-am mprumutatã
{ro: amaneta, da ca amanet}
{fr: prêter sur gage}
{en: pawn}

§ amanitat (a-ma-ni-tátŭ) adg amanitatã (a-ma-ni-tá-tã), amanitats (a-ma-ni-tátsĭ), amanitati/ama-nitate (a-ma-ni-tá-ti) – (lucrul) tsi easti dat ca amaneti
{ro: amanetat, dat ca amanet}
{fr: prêté sur gage}
{en: pawned}

§ amanitari/amanitare (a-ma-ni-tá-ri) sf amanitãri (a-ma-ni-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da un lucru amaneti
{ro: acţiunea de a amaneta, de a da ca amanet}
{fr: action de prêter sur gage}
{en: action of pawning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chifili/chifile

chifili/chifile (chi-fí-li) sf, adv fãrã pl – lucru (casã, paradz, etc.) tsi easti bãgat di-unã parti (ca amaneti) tra s-asiguripseascã unã borgi (cã cariva va sh-pãlteascã borgea tsi featsi, cã ma s-nu sh-u pãlteascã, lucrul bãgat chifili va s-hibã loat tu loclu-a borgiljei); atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hibã sigur; sigurlichi, chifaleti, chifilimei, siguripsiri, asfãlisiri
{ro: cauţiune, garanţie}
{fr: caution, garantie}
{en: security, guarantee, warranty}
ex: ded chifili casa; chifili intru mini; tsi chifili-nj dai?; mini escu chifili; el intrã chifili

§ chifaleti/chifalete (chi-fa-lé-ti) sf chifalets (chi-fa-létsĭ) – (unã cu chifili)

§ chifilimei/chifilimee (chi-fi-li-mé-i) sf chifilimei (chi-fi-li-méĭ) (unã cu chifili)

§ chifilj (chi-fíljĭŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – atsel cari asiguripseashti cu avearea-a lui, cã unã borgi va s-hibã pãltitã cãndu lipseashti; chifil, chifiljot
{ro: girant}
{fr: garant, endosseur}
{en: guarantor, endorser}
ex: ai paradz tr-arcari?, fã-ti chifilj; mi feci chifilj ti tini

§ chifil (chi-fílŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – (unã cu chifilj)
ex: chifilu tsi-ts dau easti om cu dari di mãnã

§ chifiljot (chi-fi-ljĭótŭ) sm chifiljots (chi-fi-ljĭótsĭ) – (unã cu chifilj)
ex: paradz, cu chifiljots dats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cruescu

cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)

§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
ex: di un lemnu suntu cruits (faptsã; expr: s-uidisescu multu); acshi-i cruitã (faptã) nãsã

§ cruiri/cruire (cru-í-ri) sf cruiri (cru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; ndridzeari, andridzeari, ãndridzeari, curdisiri, curdusiri, ncurdusiri, uidisiri, apufãsiri; (fig: cruiri = bãteari, dari shcop)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mascur1

mascur1 (más-curŭ) sm, sf mascurã (más-cu-rã), mascuri (más-curĭ), mascuri/mascure (más-cu-ri) – hiintsã (om, pravdã, etc.) tsi easti di parti bãrbãteascã (nu muljireascã); masclu, bãrbat; (fig: mascur = ficior, nu featã)
{ro: mascul}
{fr: mâle}
{en: male}
ex: ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); vidzu sh-un mascur (ficior) tu-ahãti feati; s-adunarã mascuri, feamini; featsi shapti mascuri (ficiori) shi tuts bãneadzã; u hãrisi Dumnidzã cu un mascur; tini nu hii mascur (bãrbat)

§ masclu (más-clu) sm masclji (más-clji) – (unã cu mascur1)
ex: easti masclu (mascur) nu feamin

§ mascur2 (más-curŭ) adg mascurã (más-cu-rã), mascuri (más-curĭ), mascuri/mascure (más-cu-ri) – tsi easti di parti bãrbãteascã; bãrbãtescu
{ro: masculin}
{fr: mâle, masculin}
{en: male, masculin}
ex: njeljlji mascuri (di partea bãrbãteascã) vor vindeari; unlu lo pricili mascuri, alantu feaminili; avea un cãni mascur sh-unã cãtushi mascurã; tseapi mascuri

§ mãscurescu (mãs-cu-rés-cu) (mi) vb IV mãscurii (mãs-cu-ríĭ), mãscuream (mãs-cu-reámŭ), mãscuritã (mãs-cu-rí-tã), mãscuriri/mãscurire (mãs-cu-rí-ri) – (mi) fac mascur (di feamin tsi earam)
{ro: masculiniza}
{fr: devenir mâle}
{en: become male}
ex: tseapili s-mãscurirã (s-featsirã mascuri)

§ mãscurit (mãs-cu-rítŭ) adg mãscuritã (mãs-cu-rí-tã), mãscurits (mãs-cu-rítsĭ), mãscuriti/mãs-curite (mãs-cu-rí-ti) – tsi s-ari faptã mascur
{ro: masculinizat}
{fr: devenu mâle}
{en: transformed male}

§ mãscuriri/mãscurire (mãs-cu-rí-ri) sf mãscuriri (mãs-cu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-mãscureashti
{ro: acţunea de a masculiniza; masculinizare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntsirnuescu

ntsirnuescu (ntsir-nu-ĭés-cu) vb IV ntsirnuii (ntsir-nu-íĭ), ntsirnueam (ntsir-nu-ĭámŭ), ntsirnuitã (ntsir-nu-í-tã), ntsirnui-ri/ntsirnuire (ntsir-nu-í-ri) – caftu (bag di cali) peascumta tra s-lji fac tsiva, s-lu-arãd; cruescu planuri ascumti tu minti di cum s-fac tra s-nj-agiungu scupolu; cruescu, cuirescu, curescu
{ro: plănui, lucra pe ascuns}
{fr: couver sous; miner}
{en: hatch (a plot)}

§ ntsirnuit (ntsir-nu-ítŭ) adg ntsirnuitã (ntsir-nu-í-tã), ntsirnuits (ntsir-nu-ítsĭ), ntsirnuiti/ntsirnuite (ntsir-nu-í-ti) – (plan) faptu peascumta; cruit, cuirit, curit
{ro: plănuit, lucrat pe ascuns}
{fr: couvé sous; miné}
{en: hatched (a plot)}

§ ntsirnuiri/ntsirnuire (ntsir-nu-í-ri) sf ntsirnuiri (ntsir-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ntsirnueashti
{ro: acţiunea de a plănui, de a lucra pe ascuns}
{fr: action de couver sous; de miner}
{en: action of hatching (a plot)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã