DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apun2

apun2 (a-púnŭ) (mi) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apuneari/apuneare (a-pu-neá-ri) – bag un lucru sã sta tu-un loc; mi bag sã stau tu-un loc; mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-un scamnu, etc.); mi bag (mi-arucutescu) s-dormu; nj-bag un stranj s-lu portu; pun, bag, arucutescu, culcu; ashternu, curdusescu, etc.
{ro: pune, (se) aşeza, (se) culca}
{fr: mettre; s’asseoir, se coucher}
{en: put; seat down, lie down}
ex: apunits (bãgats, ntindets) misalea; tru murmintu tra s-ti-apunã (bagã); mutreashti tra s-ts-apunã (s-tsã bagã) trã castori nã mishini; nj-apush (nj-bãgai) caplu pri cãpitãnj; lale Teja, ca apus, apus, di iu eara tes, greashti; hãrli tsi lj-apusi (tsi-lj bãgã, tsi-lj durusi); puljlu s-apunea (s-bãga s-shadã, si sta); s-apusirã (shidzurã, s-bãgarã s-shadã) tu-aumbratã; divarliga-nj s-apusirã (s-ashtirnurã, s-curdusirã); nveasta… cãt, cãt s-apusi (s-bãgã s-doarmã, s-culcã); tru un fag u-apunea somnul (u-acãtsa somnul); nu vor ocljilj tra s-apunã, s-u facã ca s-u-acatsã somnul)

§ apus2 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – (lucru) tsi easti bãgat si sta tu-un loc; (om) tsi s-ari bãgatã (arucutitã) s-doarmã; tsi s-ari ashtirnutã si sta tu-un loc (measã, scamnu, etc.); pus, bãgat (s-doarmã), arucutit (s-doarmã), culcat, ashtirnut, curdusit, etc.;
(expr: cu nãrli apusi = cu nãrli aplicati; tsi s-fatsi (tsi s-aducheashti) ma njic dicãt easti dealihea; tãpinusit, cãtãdixit)
{ro: pus, aşezat, culcat, umil}
{fr: mis; assis, couché, humble}
{en: put; seated down, lied down, humble}
ex: easti apus (bãgat s-doarmã, culcat); oclji apush (oclji tãpinusits, aplicats, alãsats ma nghios) shi cur apres

§ apuniri2/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti bãgat (tu-un loc); atsea tsi s-fatsi cãndu omlu s-bagã (s-doarmã); apuneari, puniri, puneari, bãgari, arucutiri, culcari, ashtirneari, curdusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pune, de a se aşeza, de a se culca; punere, aşezare, culcare}
{fr: action de mettre; de s’asseoir, de se coucher}
{en: action of putting; of seating down, of lying down}

§ apunea-ri2/apuneare (a-pu-neá-ri) sf apuneri (a-pu-nérĭ) – (unã cu apuniri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashternu

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astãsescu

astãsescu (as-tã-sés-cu) vb IV astãsii (as-tã-síĭ), astãseam (as-tã-seámŭ), astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) – curdusescu un lucru tu-un loc sh-lu ndreg ta s-lucreadzã cum lipseashti; analtsu sh-u ndreg unã binai (casã, cãlivã, mas, etc.); stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, etc.
{ro: fixa, instala, construi}
{fr: monter, installer, dresser, élever}
{en: fix, set up, erect, raise}
ex: astãsirã (stãlãirã, anãltsarã) sum cirdachi unã drãmbalã

§ astãsit (as-tã-sítŭ) adg astãsitã (as-tã-sí-tã), astãsits (as-tã-sítsĭ), astãsiti/astãsite (as-tã-sí-ti) – tsi easti curdusit tu-un loc shi ndreptu s-lucreadzã cum lipseashti; (casã, cãlivã, mas, etc.) tsi easti anãltsat (sculat, mutat, etc.) shi ndreptu; stãsit, stisit, stãlãit, anãltsat, sculat, etc.
{ro: fixat, instalat, construit}
{fr: monté, installé, dressé, élevé}
{en: fixed, set up, erected, raised}
ex: sh-avea maslu astãsit (adrat, anãltsat) tu cãmpu

§ astãsiri/astãsire (as-tã-sí-ri) sf astãsiri (as-tã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astãseashti tsiva; stãsiri, stisiri, stãlãiri, anãltsari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a fixa, de a instala, de a construi; fixare, instalare, construire}
{fr: action de monter, d’installer, de dresser, d’élever}
{en: action of fixing, of setting up, of erecting, of raising}
ex: mãni arhiusim astãsirea (ndridzearea, anãltsarea) a cãlivãljei

§ stãsescu (stã-sés-cu) (mi) vb IV stãsii (stã-síĭ), stãseam (stã-seámŭ), stãsitã (stã-sí-tã), stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

§ stãsit (stã-sítŭ) adg stãsitã (stã-sí-tã), stãsits (stã-sítsĭ), stãsiti/stãsite (stã-sí-ti) – (unã cu astãsit)

§ stãsiri/stãsire (stã-sí-ri) sf stãsiri (stã-sírĭ) – (unã cu astãsiri)

§ stisescu (sti-sés-cu) (mi) vb IV stisii (sti-síĭ), stiseam (sti-seámŭ), stisitã (sti-sí-tã), stisiri/stisire (sti-sí-ri) – (unã cu astãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtichisescu

cãtichisescu (cã-ti-chi-sés-cu) vb IV cãtichisii (cã-ti-chi-síĭ), cãtichiseam (cã-ti-chi-seámŭ), cãtichisitã (cã-ti-chi-sí-tã), cãtichisiri/cãtichisire (cã-ti-chi-sí-ri) – shed tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); stau cu casa; shed, bãnedz
{ro: locui}
{fr: habiter, demeurer}
{en: reside, live, stay}

§ cãtichisit (cã-ti-chi-sítŭ) adg cãtichisitã (cã-ti-chi-sí-tã), cãtichisits (cã-ti-chi-sítsĭ), cãtichisiti/cãtichisite (cã-ti-chi-sí-ti) – tsi easti curdusit (astãsit, bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); shidzut, bãnat
{ro: locuit}
{fr: habité, demeuré}
{en: resided, lived, stayed}

§ cãtichisiri/cãtichisire (cã-ti-chi-sí-ri) sf cãtichisiri (cã-ti-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtichiseashti iuva; stari cu casa, shideari, bãnari
{ro: acţiunea de a locui; locuire}
{fr: action d’habiter, de demeurer}
{en: action of residing, of living, of staying}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cruescu

cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)

§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
ex: di un lemnu suntu cruits (faptsã; expr: s-uidisescu multu); acshi-i cruitã (faptã) nãsã

§ cruiri/cruire (cru-í-ri) sf cruiri (cru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; ndridzeari, andridzeari, ãndridzeari, curdisiri, curdusiri, ncurdusiri, uidisiri, apufãsiri; (fig: cruiri = bãteari, dari shcop)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curdisescu

curdisescu (cur-di-sés-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-síĭ), cur-diseam (cur-di-seámŭ), curdisitã (cur-di-sí-tã), curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) – mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la unã measã, tu-unã hoarã, tu-un crat, etc.); bag un lucru si sta tu-un loc; astãsescu tu-un loc (scol, analtsu) un lucru (unã machinã, casã, etc.); glindisescu (fac chefi) la vãrã gimbusi; lu ndreg un lucru tra si s-uidiseascã ghini; imnu sh-mi cãmãrusescu; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini (ndreptu) tsi oarã easti; li ndreg (li tindu, li ncurdedz) cordzãli di la unã avyiulii (chimanei, chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) tra s-asunã cum lipseashti cãndu suntu bãtuti; crutsescu, curdusescu, ncurdusescu, astãsescu, stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, uidisescu, cãmãrusescu, fudulescu, mi-ashternu
{ro: (se) aşeza, (se) instala, aranja, pune, construi; (se) distra; întoarce (ceasul), acorda (vioara, pianul)}
{fr: (s’)asseoir, (s’)installer, arranger, élever, faire bâtir, poser; se divertir; monter (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner}
{en: seat, install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind (watch, clock), tune (violin, piano); strut}
ex: ca ghini vã curdisits (vã ashtirnut, stats) la beari; mi curdisii ghini la measã; lj-avea curdisitã nã chefi!; nã curdisim (fãtsem chefi, nã ashtirnem) ca la numtã; curdisea-nj oara; scãndilii ma s-curdiseshti (s-badz, astãseshti)

§ curdisit (cur-di-sítŭ) adg curdi-sitã (cur-di-sí-tã), curdisits (cur-di-sítsĭ), curdisiti/curdisite (cur-di-sí-ti) – tsi s-ari ashtirnutã (astãsitã, stãlãitã crutsitã, etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astãsit, stãsit, stisit, stãlãit, uidisit, cãmãrusit, fudulit, ashtirnut
{ro: aşezat, instalat, aranjat; distrat; întors (ceasul), acordat (vioara, pianul)}
{fr: assis, installé, arrangé, élevé, bâti, posé; diverti; monté (montre, pendule), accordé (violon)}
{en: seated, installed, arranged; amused oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)}
ex: shidea curdisit tu cohi, ca un afendu

§ curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) sf curdisiri (cur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdusiri, crutsiri, astãsiri, stãsiri, stisiri, stãlãiri, uidisiri, cãmãrusiri, fuduliri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a aşeza, de a instala, de a aranja; de a distra; de a întoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drãmbalã

drãmbalã (drãm-bá-lã) sf drãmbãlj (drãm-bắljĭ) – unã soi di leagãn faptu di-unã grendã (scãndurã groasã) cu-unã guvã tu mesi cari s-bagã tu-un stur hiptu sãnãtos tu loc (ficiuritslji, curdusits di-unã parti sh-di-alantã di grendã, u pingu shi si-anvãrtescu deavãrliga di stur); lishor, vãrticonitsã
{ro: un fel de scrânciob}
{fr: une sorte de balançoire rotative}
{en: kind of swing, see-saw}
ex: mi ded pri drãmbalã

§ drãmbãlsescu (drãm-bãl-sés-cu) (mi) vb IV drãmbãlsii (drãm-bãl-síĭ), drãmbãlseam (drãm-bãl-seámŭ), drãmbãlsitã (drãm-bãl-sí-tã), drãmbãlsiri/drãmbãlsire (drãm-bãl-sí-ri) – mi leagãn cu drãmbala
{ro: legăna în scrânciob}
{fr: (se) balancer à l’aide d’une balançoire rotative}
{en: swing with a see-saw}

§ drãmbãlsit (drãm-bãl-sítŭ) adg drãmbãlsitã (drãm-bãl-sí-tã), drãmbãlsits (drãm-bãl-sítsĭ), drãmbãlsiti/drãmbãlsite (drãm-bãl-sí-ti) – cari s-agioacã shi si-anvãrteashti cu drãmbala
{ro: care se leagănă în scrânciob}
{fr: qui se balance à l’aide d’une balançoire rotative}
{en: swinging with a see-saw}

§ drãmbãlsi-ri/drãmbãlsire (drãm-bãl-sí-ri) sf drãmbãlsiri (drãm-bãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un ficiuric s-da cu drãmbala
{ro: acţiunea de a se legăna în scrânciob}
{fr: action de (se) balancer à l’aide d’une balançoire rotative}
{en: action of swinging with a see-saw}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

loc

loc (lócŭ) sn locuri (ló-curĭ) –
1: luguria di cari easti faptã atsea tsi cãlcãm cãndu imnãm nafoarã pri padea goalã (muntili gol fãrã chetsrã, pi cãmpul lucrat, etc.); tsarã, tsãrnã, pimintu;
2: arãlichea acãtsatã di-un lucru; parti dit vlihuritati (spatsiu) tu cari s-aflã curdusit un lucru; arãlãchi, arãlichi;
3: muntsãlj, cãmpurli, arãurli, arãdzãmurli, horli sh-cãsãbadzlji tsi fac tuts deadun unã nai, unã duvleti, etc.; nai, duvleti, vãsilii, vasiliu, amirãrilji, crat, stat;
(expr:
1: nu mi-acatsã (nu mi-ari, nu mi-aflã, nu mi tsãni) loclu = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru;
2: mi ngroapã loclu (di-arshini); mi bag cu caplu n loc = mi-arushinedz multu; mi fac di-arshini; intru tu loc di-arshini;
3: = tsã vinjirã cãprili la loc? = aduchish tora?;
4: nj-arsãri inima dit loc= mi-aspãreai, lãhtãrsii;
5: nj-yini inima (suflitlu) la loc = ãnj treatsi lãhtara, isihãsescu;
6: nu mi ncapi loclu (casa, di harauã) = mi hãrsescu multu;
7: nu-acatsã loc = nu-agiutã la tsiva, nu ved vãrã hãiri;
8: s-cutreamburã loclu (di el); nu poati s-lu-aravdã loclu = easti multu-arãu sh-pãngãn;
9: ljau loc multu = mi dipãrtedz multu;
10: ãnj sta mintea n loc = nu pot s-aduchescu tsi s-fatsi, mi ciudisescu multu di tsi s-fatsi;
11: mãshcã loclu = muri;
12: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
13: mi fac ca loclu = (i) ngãlbinescu di fricã, di lãhtarã; (ii) mi nvirinedz, amãrãscu, crep;
14: fac loc = mi dau di-unã parti, alas cariva s-treacã;
15: fug, di mãc loclu = fug ca vimtul, multu-agonja;
16: (fac un lucru) cãndu nu lj-easti loclu = (fac un lucru) cãndu nu lipseashti, cãndu nu easti ghini s-lu fac;
17: loc mi fac; intru tu loc = mi fac afan;
18: iu sh-va loclu = nu iutsido, mash aclo iu (cãndu) lipseashti;
19: loclu iu featã puljlji = locuri multu ndipãrtati (dit pãrmithi, iu featã puljlji, dupã soari);
20: unã palmã di loc = niheamã loc, putsãnã dipãrtari di-aoa;
21: (oaminj) di-a loclui = (oaminj) amintats sh-criscuts tu-aesti pãrtsã di loc;
22: di caplu-a loclui = di tu nchisitã, ditu-arhii;
23: locuri-locuri = pri-aoa sh-pri-aclo, cãnd tu-un loc, cãnd tu-un altu;
24: tu/pri loc; ca dit loc = dip atsea oarã, unãshunã;
25: ca ishit dit loc; urut ca fatsa-a loclui = multu di multu urut;
26: tu-un loc = iuva;
27: nu mi mãcã loclu = nu va s-cher, nu va mi fac afan, nu va s-pat tsiva;
28: mi duc la mardzinea-a loclui = mi duc multu diparti; mi duc “dupã soari”;
29: shed la loclu-a meu = nu mi-ameastic tu lucri xeani, nj-mutrescu huzmetea;
30: di partea-alantã-l toarnã multu loclu = (i) mutreashti pristi tut tra s-aflã tsiva; (ii) zbor tsi s-dzãtsi sh-atumtsea cãndu di pãrintsã slaghi es ficiori bunj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn