{fr: action de (s’)asseoir, de (s’)installer, d’arranger, d’élever, de faire bâtir, de poser; de se divertir; de monter (montre, pendule), d’accorder (violon)}
{en: action of seating, of installing, of arranging; of amusing oneself; of winding (watch, clock), of tuning (violin, piano)}

§ curdusescu (cur-du-sés-cu) (mi) vb IV curdusii (cur-du-síĭ), curduseam (cur-du-seámŭ), curdusitã (cur-du-sí-tã), curdusi-ri/curdusire (cur-du-sí-ri) – (unã cu curdisescu)
ex: aspardzi nãs cireaplu shi altu-l curduseashti (analtsã); oarfãnlu s-curdusi (s-ashtirnu ghini) la measã; oara ts-u curdusii (ts-u turnai, ts-u ndrepshu ta s-aspunã oara bunã); tsi ti curduseshti (cãmãruseshti, fuduleshti) ahãt?; li-avea curdusitã (ndreaptã, uidisitã) ghini minciunjli; curdusescu avyiuliili (ndreg tra s-batã ghini coardili-a avyiuliilor); curdusits-vã (turnats-vã) orili; nã curdusim (nã ashtirnum, njarsim di shidzum) la nãs acasã

§ curdusit (cur-du-sítŭ) adg curdusitã (cur-du-sí-tã), curdusits (cur-du-sítsĭ), curdusiti/curdusite (cur-du-sí-ti) – (unã cu curdisit)

§ curdusi-ri/curdusire (cur-du-sí-ri) sf curdusiri (cur-du-sírĭ) – (unã cu curdisiri)

§ ncurdusescu (ncur-du-sés-cu) (mi) vb IV ncurdusii (ncur-du-síĭ), ncurduseam (ncur-du-seámŭ), ncurdusitã (ncur-du-sí-tã), ncurdusiri/ncurdusire (ncur-du-sí-ri) – (unã cu curdisescu)
ex: armasi sãhatea cã nu u ncurdusii (nu u ndrepshu, nu u crutsii) aseara; nu ncurdusirã (nu li ncurdarã, nu li timsirã) ghini chimaneili; cara u ncurdusim (nã ashtirnum), shidzum pãnã dimneatsa; sh-lu ncurdusi (sh-lu ndreapsi) ghini lucurlu

§ ncurdusit (ncur-du-sítŭ) adg ncurdusitã (ncur-du-sí-tã), ncurdusits (ncur-du-sítsĭ), ncurdusiti/ncurdusite (ncur-du-sí-ti) – (unã cu curdisit)

§ ncurdusiri/ncurdusire (ncur-du-sí-ri) sf ncurdusiri (ncur-du-sírĭ) – (unã cu curdisiri)

§ crutsescu2 (cru-tsés-cu) vb IV crutsii (cru-tsíĭ), crutseam (cru-tseámŭ), crutsitã (cru-tsí-tã), crutsiri/crutsire (cru-tsí-ri) – tornu (ndreg, curdusescu) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini tsi oarã easti; li ndreg (curdisescu) coardili di la avyiulii tra s-batã ghini; curdusescu, curdisescu, ncurdusescu, curtsescu
{ro: întoarce ceasul, acorda vioara}
{fr: remonter une montre, accorder le violon}
{en: rewind the watch, tune the violin}
ex: crutsea-nj (curdusea-nj) oara

§ crutsit2 (cru-tsítŭ) adg crutsitã (cru-tsí-tã), crutsits (cru-tsítsĭ), crutsiti/crutsite (cru-tsí-ti) – (oara, sãhatea, avyiulia, etc.) tsi easti curdusitã; curdusit, curdisit, ncurdusit, curtsit

§
{ro: (ceasul) care este întors, (vioara) care este acordată}
{fr: (montre) qui est remonté, (violon) qui est accordé}
{en: (watch) that is rewound, (violin) that is tuned}

§ crutsiri2/cru-tsire (cru-tsí-ri) sf crutsiri (cru-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crutseashti (s-curduseashti) unã oarã; curdusiri, curdisiri, ncurdusiri, curtsiri
{ro: acţiunea de a întoarce ceasul, de a acorda vioara}
{fr: action de remonter une montre, d’accorder le violon}
{en: action of rewinding the watch, of tuning the violin}

§ cur-tsescu (cur-tsés-cu) vb IV curtsii (cur-tsíĭ), curtseam (cur-tseámŭ), curtsitã (cur-tsí-tã), curtsiri/curtsire (cur-tsí-ri) – (unã cu crutsescu2)

§ curtsit (cur-tsítŭ) adg curtsitã (cur-tsí-tã), curtsits (cur-tsítsĭ), curtsiti/curtsite (cur-tsí-ti) – (unã cu crutsit2)

§ curtsiri/curtsire (cur-tsí-ri) sf curtsiri (cur-tsírĭ) – (unã cu crutsiri2)
ex: oara va curtsiri (curdusiri)

35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

§ ni-chindruiri/nichindruire (ni-chin-dru-í-ri) sf nichindruiri (ni-chin-dru-írĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu nu chindrueashti iuva; nichinduriri, nipupusiri, neacundisiri, nicundisiri, nicudisiri, nicundupsiri, nicundusiri, neastãmãtsiri, nilujiri, nicurdisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu poposi}
{fr: action de ne pas s’arrêter, de ne pas faire halte}
{en: action of not halting, of not stopping over}

§ chindurescu (chin-du-rés-cu) vb IV chindurii (chin-du-ríĭ), chinduream (chin-du-reámŭ), chinduritã (chin-du-rí-tã), chinduri-ri/chindurire (chin-du-rí-ri) – (unã cu chindruescu)
ex: mãni fudzirã pãnã cãndu chindurirã (astãmãtsirã, pupusirã) Muluvishti; chindurim (featsim cunachi) tu-aesti creacuri; la shoputlu iu chindurirã (featsirã cunachi); chinduri (pupusi, featsi cunachi) tu-unã altã hoarã

§ chindurit (chin-du-rítŭ) adg chinduritã (chin-du-rí-tã), chindurits (chin-du-rítsĭ), chinduriti/chindurite (chin-du-rí-ti) – (unã cu chindruit)

§ chinduriri/chindurire (chin-du-rí-ri) sf chinduriri (chin-du-rírĭ) – (unã cu chindruiri)

{ro: acţiunea de a croi; de a plănui; croire}
{fr: action de couper, de tailler; coupe, confection; action de faire des projets}
{en: action of cutting (clothes); of planning}
ex: ficiorlu aestu va cruiri (fig: va bãteari, va sã-lj dãm un shcop)

§ cruiturã (cru-i-tú-rã) sf cruituri (cru-i-túrĭ) – fãtsearea di stranji i planuri; stranjlu faptu dupã cum eara cruit si s-facã; planlu faptu (cruit)
{ro: croitură; proiect, plan, trame}
{fr: confection; projet, plan}
{en: manufacture (dresses); project, plan}

§ cuirescu (cu-i-rés-cu) vb IV cuirii (cu-i-ríĭ), cuiream (cu-i-reámŭ), cuiritã (cu-i-rí-tã), cuiri-ri/cuirire (cu-i-rí-ri) – (unã cu cruescu)

§ cuirit (cu-i-rítŭ) adg cuiritã (cu-i-rí-tã), cuirits (cu-i-rítsĭ), cuiriti/cuirite (cu-i-rí-ti) – (unã cu cruit)

§ cuiriri/cuirire (cu-i-rí-ri) sf cuiriri (cu-i-rírĭ) – (unã cu cruiri)

§ curescu (cu-rés-cu) vb IV curii (cu-ríĭ), cuream (cu-reámŭ), curitã (cu-rí-tã), curiri/curire (cu-rí-ri) – (unã cu cruescu)
ex: alti cãti eu cuream; cireaplu mash curinda tru cari loc s-lu bagã

§ curit (cu-rítŭ) adg curitã (cu-rí-tã), curits (cu-rítsĭ), curiti/curite (cu-rí-ti) – (unã cu cruit)
ex: nu earam curits (cruits) ashi

§ curiri/curire (cu-rí-ri) sf curiri (cu-rírĭ) – (unã cu cruiri)