|
|
curcusur
curcusur (cur-cu-súrŭ) sm, sf, adg curcusurã (cur-cu-sú-rã), curcusuri (cur-cu-súrĭ), curcusuri/curcusure (cur-cu-sú-ri) – (omlu) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
ex: curcusura (muzavira) sai harauã eara; curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; curcusura sai harauã eara
curauã
curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)
§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã
§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)
§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}
§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}
munãfic1
munãfic1 (mu-nã-fícŭ) sm munãfits (mu-nã-fítsĭ) – (omlu) tsi bagã zizanji (ntsãpãturi, schinj, fitilji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
§ munafic (mu-ná-ficŭ) sm munafits (mu-ná-fitsĭ) – (unã cu munãfic1)
ex: munafitslji n-adusirã tra s-nã ncãcem doilji
§ munãfic2 (mu-nã-fícŭ) sn munãficuri (mu-nã-fí-curĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (cãndu bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munafic, munãficlichi, munãficlãchi, munuflichi, muzavirlãchi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigă}
{fr: intrigue}
{en: intrigue}
ex: s-vã bãgats munãficuri (muzavirlãchi, anghidz)
§ munãficlichi/munãficliche (mu-nã-fi-clí-chi) sf munãficlichi (mu-nã-fi-clíchĭ) – (unã cu munãfic2)
§ munãficlãchi/munãficlãche (mu-nã-fi-clắ-chi) sf munãfi-clãchi (mu-nã-fi-clắchĭ) – (unã cu munãfic2)
ex: bãgã nã munãficlãchi shi lucrul s-asparsi
§ munuflichi/munufliche (mu-nu-flí-chi) sf munuflichi (mu-nu-flíchĭ) – (unã cu munãfic2)
muzavir
muzavir (mu-za-vírŭ) sm, sf, adg muzavirã (mu-za-ví-rã), muzaviri (mu-za-vírĭ), muzaviri/muzavire (mu-za-ví-ri) – (atsel) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; munãfic, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
§ muzavirlãchi/mu-zavirlãche (mu-za-vir-lắ-chi) sf muzavirlãchi (mu-za-vir-lắchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (ntsãpãturi, fitilji, schinj, angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munãfic, munãficlichi, munuflichi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigăraie, discordie}
{fr: imposture, intrigue}
{en: intrigue, deception, trickery}
sade1
sade1 (sa-dé) adv – mash, mãsh, mãnghi, sai, veci, veciã, vecio
{ro: numai}
{fr: seulement, simplement}
{en: only}
ex: adrati sade (mash) dupã mintea a tinirlor; sade (mash) a nauã nã cadi havaleea-aestã
§ sai1 (saĭ) adv – (unã cu sade1)
ex: curcusura sai (mash) harauã eara
zizanj
zizanj (zi-zánjĭŭ) sn zizanji/zizanje (zi-zá-nji) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (tsi bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munãfic, munãficlichi, munuflichi, muzavirlãchi, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigă}
{fr: intrigue}
{en: intrigue}
ex: easti-un om tsi lu-arãseashti s-bagã zizãnj
§ zizanigi (zi-za-ni-gí) sm, sf, adg zizanigioanji/zizanigioanje (zi-za-ni-gĭŭá-nji), zizanigeadz (zi-za-ni-gĭádzĭ), zizanigioanji/zizanigioanje (zi-za-ni-gĭŭá-nji) – omlu tsi bagã zizanji tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, curcusur
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}