DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãd1

arãd1 (a-rắdŭ) vb III shi II arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arã-deare (a-rã-deá-ri) – aspun multa harauã tsi u-am cu-unã minari a budzãlor (a gurãljei, a fatsãljei) shi cu-unã scuteari di bots shcurti shi ahoryea (ha, ha, ha,…); rãd, arid;
(expr: arãd pri sum nãri; arãd pri sum mustãts = sumarãd, arãd pi-ascumta, fac hazi)
{ro: râde}
{fr: rire}
{en: laugh}
ex: s-nu lj-arãdã sh-a lui putsãn budzãli; mutrea sh-arãdea pri sum mustãts
(expr: arãdea pi-ascumta, fãtsea hazi)

§ arãs1 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – cari ari arãsã; rãs, aris
{ro: râs}
{fr: ris}
{en: laughed}

§ arãdiri1/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãdi; arãdeari, arãs, rãdiri, rãdeari, aridiri, arideari
{ro: acţiunea de a râde; râdere, râs}
{fr: action de rire; rire}
{en: action of laughing; laugh}

§ arãdeari1/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri1)
ex: dzãtsea cu arãdeari; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; trã arãdeari, arãdea; eara un lucru tr-arãdeari; cãntãri sh-arãderi, nu-avdzai tora; ãl lo cu bunlu, cu-arãderli

§ nearãs1 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – cari nu-ari arãsã; (fig: nearãs = tsi ari (ari avutã) mãri cripãri di nu-lj yini s-arãdã; marat, corbu, tihilai, shcret, etc.)
{ro: care nu a râs}
{fr: qui n’a pas ris}
{en: who did not laugh}
ex: laea mumã atsea nearãsã (tsi nu-ari arãsã tu banã); aestã nearãsã (fig: maratã, curbisitã) mamã a noastrã

§ nearãdiri1/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu arãdi; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boi3

boi3 (bóĭŭ shi boĭ) invar (cãtivãrãoarã numa fimininã boi/boe (bó-i)) – mãrat, corbu, nvapsu, vãpsit, buisit, corbusit, stuhinat, lupusit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: biet, sărman, nenorocit}
{fr: pauvre, malheureux}
{en: poor, unfortunate}
ex: plãmsi boi muma (corba di mumã); s-acatsã vãrã boi (mãrat) pescu; boea (mãrata) di nãsã nu poati; cãnd pãpsi boi arãzboilu; boi (mãrats) cãrvãnarlji a noshtri… cãti lãets trag; tsi boi (curbisiti) stearpi nã tãljarã furlji!; cãti trapsi boi (mãratã) nveasta!; boi (corghilj), caljlji a noshtri… nã-lj furarã!; boi featili a noastri; s-avdã sh-altu boi lai cãntic!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbuneadzã

bumbuneadzã (bum-bu-neá-dzã) vb I unipirs bumbunidzã (bum-bu-ni-dzắ), bumbunidza (bum-bu-ni-dzá), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – s-avdi un vrondu mari, cãndu ascapirã shi sfuldzirã (dit tserlu ncãrcat cu niori); bubuneadzã, ditunã, tunã
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: shi cãndu-i sirin bumbuneadzã; cãt bãgã s-bumbuneadzã, s-ascapirã shi s-fuldzirã; bumbunidzã noaptea

§ bumbunedz (bum-bu-nédzŭ) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dzáĭ), bumbunidzam (bum-bu-ni-dzámŭ), bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dzá-ri) – fac un vrondu mari (di-aradã cu-unã boatsi-analtã, sãnãtoasã shi apreasã) ca-atsel faptu di niorlji ncãrcats cãndu ascapirã; lu-aurlu sh-lu cãtigursescu pri cariva cu boatsi multu-analtã; bubunedz, ditun, tun;
(expr:
1: bumbuneadzã-ti di-aoa = fudz di-aoa shi s-nu ti mata ved n fatsã; du-ti la drats; s-ti lja neclu;
2: bumbuneadzã-l = arucã-l, dã-l nafoarã;
3: l-bumbuneadzã Dumnidzã = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti Dumnidzã)
{ro: tuna}
{fr: tonner}
{en: thunder}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); strigã cu boatsi sãnãtoasã, di bumbunidza muntsãlj tuts; tu vatrã foclu bumbuneadzã (cãrtsãneashti vãrtos); talji nãscãntsã buciunj, cutsuri shi adarã un foc, tsi bumbuneadzã; bumbunidza (aurla) sh-cãrtsãnea dintsãlj; bumbuneadzã-ti
(expr: s-ti lja neclu, fudz di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadzã
(expr: sh-arucã-u) tu cireap

§ bumbunidzat (bum-bu-ni-dzátŭ) adg bumbunidzatã (bum-bu-ni-dzá-tã), bumbunidzats (bum-bu-ni-dzátsĭ), bumbu-nidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dzá-ti) –
1: (vrondu) tsi s-avdi cãndu ascapirã shi sfuldzirã;
2: (om) tsi easti aurlat sh-cãtigursit cu boatsi multu-analtã; bubunidzat, ditunat, tunat
{ro: tunat}
{fr: tonné}
{en: thundered}
ex: om bumbunidzat
(expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidzã

§ bumbunidzari/bumbuni-dzare (bum-bu-ni-dzá-ri) sf bumbunidzãri (bum-bu-ni-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (cariva, tserlu) bumbuneadzã; vrondul tsi s-avdi cãndu bumbuneadzã; bubunidzari, ditunari, tunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cacurizic

cacurizic (ca-cu-rí-zicŭ) adg cacurizicã (ca-cu-rí-zi-cã), cacurizits (ca-cu-rí-zitsĭ), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-rí-zitsĭ) – tsi easti arãu, anapud, blãstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu (ursuz), ca anapud sh-arãu tu purtari; tsi easti multu scljinciu sh-nu-agiutã pri vãr; tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, cacomir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc.
{ro: meschin, mizerabil, afurisit; nenorocit}
{fr: malfaiteur, détestable, abominable; malheureux}
{en: evil-doer, detestable, hateful, heinous; unfortunate}

§ cacuriscu (ca-cu-rís-cu) adg cacuriscã (ca-cu-rís-cã), cacurishti (ca-cu-rísh-tsi), cacuristi/cacuriste (ca-cu-rís-ti) – (unã cu cacurizic)

§ cacu-rizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-lí-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-líchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti arãu (lai la inimã, anapud, afurisit, etc.); atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-arãu (afurisit, anapud, etc.); lãeatsã, taxirati, distihii, chiameti, etc.
{ro: meschinărie, mizerie, nenorocire}
{fr: misère, mesquinerie, calamité}
{en: misery, meanness, calamity}

§ cacuri-zipsescu (ca-cu-ri-zip-sés-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-síĭ), cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-seámŭ), cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-sí-ri) – u duc greu cã-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag unã banã greauã di cripãri shi taxirãts; mi fac un om arãu, mplin di lãets
{ro: trăi mizerabil}
{fr: vivre misérablement, en grande pauvreté; devenir détestable}
{en: live miserable; become detestable}
ex: an, cãndu earam lãndzit, cacurizipseam (bãnam greu, fãrã lucru sh-paradz)

§ cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-sítŭ) adg cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsits (ca-cu-ri-zip-sítsĭ), cacurizipsiti/cacu-rizipsite (ca-cu-ri-zip-sí-ti) – cari bãneadzã greu cã-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi unã banã greauã; cari s-featsi om arãu
{ro: care trăeşte mizerabil, care este strámtorat}
{fr: qui vit misérablement, devenu détestable; gêné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtrani/cãtrane

cãtrani/cãtrane (cã-trá-ni) sf cãtrãnj (cã-trắnjĭ) – lucru lai (ca pisa) shi suptsãri-muzgos (faptu dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc); pisã, chisã, pecurã, smolã; (fig:
1: cãtrani = scutidi, ntunearic greu;
2: (stranji) di cãtrani = (stranji) lãi di jali;
3: cãtrani (adg) = (i) cãtran, catran, curbisit, stuhinat, (ii) om arãu, palju-om, astrãchit, andihristu)
{ro: catran, smoală; beznă, întuneric; nenorocire}
{fr: goudron, poix liquide; repoussant, répugnant; ténèbres; malheureux}
{en: tar, asphalt; repugnant}
ex: lu umsirã cu cãtrani (pisã) shi-lj deadirã foc; cu barba lai, cãtrani; ahãntu cãtrani (fig: lai, curbisitã, agnusoasã) lj-si pãrea; fudzi cãtrani nvirinat; tinireatsã lai di cãtrani (fig: curbisitã); cãsmetea-a mea di cãtrani (fig: curbisitã); easti mushatã cãtranea (fig: andihrista)

§ cãtran (cã-tránŭ) adg cãtranã (cã-trá-nã), cãtranj (cã-tránjĭ), cãtra-ni/cãtrane (cã-trá-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di nvirinãri, etc.); tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cãtrani, catran, piscatran, piscãtran, cãtrãnit, mãrat, marat, corbu, curbishan, curbusit, morvu, mbogru, cacomir, buisit, vãpsit, lai, tihilai, shcret, pisusit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, etc.
{ro: nenorocit, sărman}
{fr: infortuné, malheureux, misérable, maudit}
{en: unfortunate, poor, miserable}
ex: cãtranlu (cãtranea di, corbul di) gioni fudzi tu xeani; nsoarã-ts hiljlu, lea cãtrano (mãratã)! iu easti mã-ta, lea cãtrano (andihristã)!

§ catran (ca-tránŭ) adg catranã (ca-trá-nã), catranj (ca-tránjĭ), catrani/catrane (ca-trá-ni) – (unã cu cãtran)
ex: vrutlu-atsel, catranlu (maratlu) vrut

§ cãtrãnescu (cã-trã-nés-cu) (mi) vb IV cãtrãnii (cã-trã-níĭ), cãtrãneam (cã-trã-neámŭ), cãtrãnitã (cã-trã-ní-tã), cãtrãniri/cãtrãnire (cã-trã-ní-ri) – dau (nvupsescu) cu cãtrani; cãtrãnsescu, cãtãrnãsescu, pisusescu; (fig: cãtrãnescu = (i) mãrinedz, curbisescu, stuhinedz; (ii) (mi) fac lai ca di cãtrani. anapud, andihristu)
{ro: cătrăni; nenoroci}
{fr: goudronner; pester, maudire, rendre (devenir) malheureux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chisã1

chisã1 (chí-sã) sf fãrã pl – lugurii lai (ca cãtranea) sh-muzgoasã (scoasã dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc) ufilisitã la ncãltsarea-a cãljurlor; pisã, cãtrani, pecurã, smolã; (fig: chisã = (i) scutidi, ntunearic greu; (ii) colasi, ginemi, chiameti, bilje, lãeatsã, taxirati mari, etc.; (iii) (ca adg) lai, corbã, di jali)
{ro: smoală, catran; întuneric; nenorocire, doliu, iad}
{fr: goudron, poix; ténèbres, nuit noire; malheur, deuil, enfer}
{en: tar, asphalt; mourning, misfortune, hell}
ex: s-dipusi din tser un nior lai ca chisa (cãtranea); chisã (fig: mari scutidi) easti nafoarã; tu casa-aestã easti dip chisã (fig: scutidi); tu mari chisã (fig: scutidi, bileadz) intrai; cljeili-a chisãljei (fig: a lãetslor, a biljadzlor) nj-didesh; s-nji dats dosprãdzats di sufliti dit chisã (fig: colasi), s-li-aduc tu paradis; tu chisã (fig: colasi) s-ti ved; numtã di chisã (fig: corbã, di jali) sh-di cãtrani; O, lai Coti, Coti di chisã (fig: mãrate)

§ chisusescu (chi-su-sés-cu) (mi) vb IV chisusii (chi-su-síĭ), chisuseam (chi-su-seámŭ), chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusiri/chi-susire (chi-su-sí-ri) – afundusescu tu chisã (pisã, smolã, scutidi, colasi, etc.); l-fac s-dipunã tu colasi; (fig: chisusescu = lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; pisusescu, curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, buisescu, lupusescu, etc.)
{ro: smoli, coborî în iad, nenoroci}
{fr: abîmer, enfoncer dans la poix, dans les ténèbres, dans l’enfer; (se) rendre quelqu’un malheureux}
{en: throw something to tar, to dark, to hell; make someone unhappy}

§ chisusit (chi-su-sítŭ) adg chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusits (chi-su-sítsĭ), chisusiti/chisusite (chi-su-sí-ti) – cari easti afundusit tu chisã (colasi, scutidi, etc.); pisusit, cãtrãnãsit, cãtrãnsit, cãtãrnãsit; (fig: chisusit = tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, buisit, lupusit, etc.)
{ro: smolit, coborât în iad, nenorocit}
{fr: abîmé, enfoncé dans la poix, dans les ténèbres; condamné dans l’enfer; malheureux}
{en: thrown to tar, to dark, to hell; unhappy}
ex: suflitlu tsi easti chisusit (numãtsit s-dipunã tu colasi); chisusita (fig: mãrata) di moashi; lea, cãmilã chisusitã! (fig: curbisitã, blãstimatã); multi mãnj vluyisiti, multi guri chisusiti (fig: curbisiti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corbu2

corbu2 (cór-bu) adg corbã (cór-bã) shi coarbã (cŭár-bã), corghi (cór-ghi), corbi/corbe (cór-bi) shi coarbi/coarbe (cŭár-bi) –
1: tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului (a coraclui); lai ca corbul; lai, negru, negur, njagrã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbusit, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.;
(expr: va tragã corghilj di tini = va ti facã cumãts, va ti vatãmã)
{ro: negru ca corbul; nefericit, nenorocit}
{fr: noir comme le corbeau; infortuné, malheureux}
{en: black like the raven; unfortunate, unhappy, wretched}
ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cãpri corbi (lãi ca corbul); cãdzut tu halã coarbã (lai, urutã); nu shi shtea corba (mãrata) tsi u-ashteaptã; corbul (mãratlu) picurar avea nã caprã corbã (lai); corbu (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzãsi singur, corbul (mãratlu); u pitreatsi la mã-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u dã vereaua; lai, tsi somnu, lai corbe (mãrate), curbi-shane, cã atsel sh-fu moarti curatã; cã him corghi (mãrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nãsh corghilj (mãratslji); fudzish ca coarbili (pustili); fudz frãtic, cã di nu, corghilj va s-tragã di tini!

§ corbusit (cor-bu-sítŭ) adg corbusitã (cor-bu-sí-tã), corbusits (cor-bu-sítsĭ), corbusiti/corbusite (cor-bu-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; corbu, curbisit, mãrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
{ro: nefericit, nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate, unhappy, wretched}
ex: nã dadã corbusitã

§ curbishan (cur-bi-shĭánŭ) adg curbishanã (cur-bi-shĭá-nã), curbishanj (cur-bi-shĭánjĭ), curbishani/curbi-shane (cur-bi-shĭá-ni) – (unã cu corbusit)
ex: tsal Costa, curbishana (corba); zghili mãrata sh-curbishana di featã; o, lai corbe, curbishane!; iu ti duts, curbishane (corbe)!; tsi somnu, lai corbe, curbishane, cã atsel sh-fu moarti curatã; tora curbishanlu-sh s-adarã gambro cu nãsi!

§ curbisescu (cur-bi-sés-cu) (mi) vb IV curbisii (cur-bi-síĭ), curbiseam (cur-bi-seámŭ), curbisitã (cur-bi-sí-tã), curbisiri/curbisire (cur-bi-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crep1

crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn