DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

curbeti/curbete

curbeti/curbete (cur-bé-ti) sf curbets (cur-bétsĭ) – locuri diparti di iu s-amintã sh-criscu cariva sh-largu di soi sh-fumealji; crat (stat) tsi s-aflã naparti di sinurli-a cratlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; bana greauã tsi u dutsi cariva tu locuri dipãrtati, namisa di xenj; xeanã, axeanã, xinãtati, xinitii
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; sejour à l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: fudzi tu curbeti (xeani, xinitii); trapshu curbeti (xinitii) ahãts anj; dusi multã curbeti (banã greauã, xinitii)

§ curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) sf curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) – banã tihilai shi greauã; bana curbisitã ditu xeani
{ro: viaţă grea (din străinătate)}
{fr: vie dure (menée à l’étranger)}
{en: unhappy life (far from home)}
ex: trapshu mãnã di curbitsãlji (bana lai ditu xeani) ta sã-nj mor tu casa-a mea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curbet

curbet (cur-bétŭ) sm, sf curbetã (cur-bé-tã), curbets (cur-bétsĭ), curbeti/curbete (cur-bé-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India (ghiftami cari nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili dit un loc tu-alantu) sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi; ghiftu, yiftu
{ro: ţigan}
{fr: bohémien, tsigan, grigou}
{en: gipsy, miser}
ex: curbets (ghiftsã) di Leascuvichi; nãs u acãtsã curbeta (ghifta); nã curbetã (ghiftã), cum lã-i hirea-a lor, sã si ndeasã iu ved portsã dishcljisi, s-hipsi tu pãlati; nãs u-acãtsã curbeta di sh-u ligã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

xen

xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã

§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã

§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?

§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen
{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã

§ xeanã (cseá-nã) sf xea-ni/xeane (cseá-ni) – stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lucru i hiintsã tsi nu easti-a atsilui tsi zburashti; axeanã, xinãtati, xinitii, xinitilji, strinãtati, curbeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn