|
|
curbet
curbet (cur-bétŭ) sm, sf curbetã (cur-bé-tã), curbets (cur-bétsĭ), curbeti/curbete (cur-bé-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India (ghiftami cari nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili dit un loc tu-alantu) sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi; ghiftu, yiftu
{ro: ţigan}
{fr: bohémien, tsigan, grigou}
{en: gipsy, miser}
ex: curbets (ghiftsã) di Leascuvichi; nãs u acãtsã curbeta (ghifta); nã curbetã (ghiftã), cum lã-i hirea-a lor, sã si ndeasã iu ved portsã dishcljisi, s-hipsi tu pãlati; nãs u-acãtsã curbeta di sh-u ligã
curbeti/curbete
curbeti/curbete (cur-bé-ti) sf curbets (cur-bétsĭ) – locuri diparti di iu s-amintã sh-criscu cariva sh-largu di soi sh-fumealji; crat (stat) tsi s-aflã naparti di sinurli-a cratlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; bana greauã tsi u dutsi cariva tu locuri dipãrtati, namisa di xenj; xeanã, axeanã, xinãtati, xinitii
{ro: străinătate}
{fr: pays ètranger; sejour à l’ètranger}
{en: foreign country}
ex: fudzi tu curbeti (xeani, xinitii); trapshu curbeti (xinitii) ahãts anj; dusi multã curbeti (banã greauã, xinitii)
§ curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) sf curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) – banã tihilai shi greauã; bana curbisitã ditu xeani
{ro: viaţă grea (din străinătate)}
{fr: vie dure (menée à l’étranger)}
{en: unhappy life (far from home)}
ex: trapshu mãnã di curbitsãlji (bana lai ditu xeani) ta sã-nj mor tu casa-a mea
cinghine
cinghine (cin-ghi-né) sm, sf cinghistrã (cin-ghis-trã), cinghinedz (cin-ghi-nédzĭ), cinghistri/cinghistre (cin-ghis-tri) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã dit locurli di cãtã India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (cari nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili dit un loc tu-alantu); yiptu, ghiftu, curbet
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
§ cinghii/cinghie (cin-ghí-i) sf cinghii (cin-ghíĭ) – ghiftã giucãtoari; ceanghii
{ro: dansatoare ţigancă; baiaderă}
{fr: tsigane danseuse; bayadère}
{en: Gypsy dancing girl}
ex: s-adarã ca cinghii (sã ndreadzi ca unã ghiftã giucãtoari); s-frãndzi ca unã cinghii (sh-frãndzi truplu ca unã ghiftã giucãtoari)
§ ceanghii/ceanghie (cĭan-ghí-i) sf ceanghii (cĭan-ghíĭ) – (unã cu cinghii)
curbitsãlji/curbitsãlje
curbitsãlji/curbitsãlje (cur-bi-tsắ-lji) sf – vedz tu curbeti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: curbetihiri1/hire
hiri1/hire (hí-ri) sf fãrã pl – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum suntu aspusi dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; heari, haractir, fisi, naturã, veti, vovlã, hui, huchi
{ro: caracter, fire}
{fr: caractère, nature}
{en: character, nature}
ex: ashi lj-eara hirea (fisea, haractirlu) atsea ursuza a ljei; hirea (vovla) a mea evashcã; nã curbetã, cum lã-i hirea (haractirlu) a lor, sã si ndeasã iu ved portsã dishcljisi
§ heari2/heare (hĭá-ri) sf pl(?) – (unã cu hiri1)
xen
xen (csénŭ) sm, sf, adg xeanã (cseá-nã), xenj (csénjĭ), xeani/xeane (cseá-ni) – om tsi yini dit altu crat (i altu loc) di-atsel iu bãneadzã cariva; om tsi easti di-unã altã mileti dicãt atsea dit cari easti cariva; (lucri, prãvdzã, etc.) tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); axen, pataxen, xinãtor, axinãtor, xinit, cãsen, strin, striin
(expr:
1: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear;
2: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
3: s-nu-l veadã yinlu tu mãnj xeani = (om tsi) sta tut chirolu mbitat)
{ro: străin}
{fr: étranger, qui appartient à quelqu’un d’autre}
{en: foreigner, foreign, which belongs to somebody else}
ex: vidzu om xen; grãdina easti xeanã (a altui om), nu-i a mea; cari, xen (tsi nu easti a lui) cal ãncalicã, n cali discalicã; s-bat caljlji tu pljamitsã xeanã (tsi nu easti a lor, iu nu sta di-aradã); azgunea cucotlu atsel xenlu (tsi nu easti a tãu); aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; lucru xen (a altui), nu tsãni cãldurã; tu mãcari xeanã (tsi nu easti a ta, tsi nu u mãts tini), nu-arucã piper; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear), nu-agiundzi domnu vãrãoarã
§ axen (ac-sénŭ) sm, sf, adg axeanã (ac-seá-nã), axenj (ac-sénjĭ), axeani/axeane (ac-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: om axen; u mãncarã huzmichearlji shi axenjlji; ca axenlu tsi s-veadi aproapi di hoarã-lj; axenlu ti scarchinã iu nu ti mãcã
§ cãsen (cã-sénŭ) sm, sf, adg cãseanã (cã-seá-nã), cãsenj (cã-sénjĭ), cãseani/cãseane (cã-seá-ni) – (unã cu xen)
ex: cãtse nu saidiseats cãsenlu (nu-l dats di mãnear xenlu)?
§ pataxen (pa-tac-sénŭ) adg pataxeanã (pa-tac-seá-nã), pataxenj (pa-tac-sénjĭ), pataxeani/pataxeane (pa-tac-seá-ni) – tsi easti dip xen
{ro: total străin}
{fr: complètement étranger}
{en: completely foreign}
ex: ca un xen, pataxen, u minteashti hoara; cu-unã limbã axeanã, pataxeanã
§ xeanã (cseá-nã) sf xea-ni/xeane (cseá-ni) – stat tsi s-aflã naparti di sinurli-a statlui iu s-amintã sh-bãnã cariva; locuri diparti di-atseali iu s-amintã sh-criscu cariva (largu di soi sh-fumealji); bana tu locuri dipãrtati namisa di xenj; lucru i hiintsã tsi nu easti-a atsilui tsi zburashti; axeanã, xinãtati, xinitii, xinitilji, strinãtati, curbeti
yiftu
yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi
§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji
§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)