DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aeari

aeari (a-ĭá-ri) sf aeri (a-ĭérĭ) – mutrirea-a zigãljei tra si s-veadã ma s-yixeascã ghini; atsea tsi-l fatsi un lucru (cãntari, sãhati, minti, etc.) s-hibã tamam cum lipseashti; minti (giudicatã) tamam (bunã, cum lipseashti);
(expr: nj-yin tu aeari = di-aclo iu li-aveam chirutã, aduchescu tora tsi s-fatsi deavãrliga di mini)
{ro: aiar, exactitu-dinea unei balanţe, a unui ceas, a unui spirit, etc.; raţionament}
{fr: exactitude d’une balance, d’une montre, d’un esprit; raison; jugement}
{en: accuracy of a balance (watch, reasoning, etc.)}
ex: loai aearea a cãntariljei (s-ved ma s-yixeascã cum lipseashti); feci aeari cãntarea; lo si sh-yinã tu aeari
(expr: s-aducheascã tsi s-fatsi deavãrliga, cã sh-u ari tutã mintea tamam); u chirush aearea (mintea, giudicata)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buducushar

buducushar (bu-du-cu-shĭárŭ) sm buducushari (bu-du-cu-shĭárĭ) – pulj di mpradã (ma mari di gaea sh-di corbul, tsi mãcã di tuti, cu peanili lãi sh-pãntica albã, sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi); gãvran, gavran, gãrvan, corbu, corac, curac, buducãshar
{ro: corb mare}
{fr: grand corbeau}
{en: large raven}
ex: cu gura di buducushar (corbu, corac)

§ buducãshar (bu-du-cã-shĭárŭ) sm buducãshari (bu-du-cã-shĭárĭ) – (unã cu buducushar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

corbu1

corbu1 (cór-bu) sm corghi (cór-ghi) – pulj di mpradã, tsi mãcã di tuti, ma mari di gaea, cu peanili lãi sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi; corac, curac, gavran, gãvran, gãrvan, buducushar, buducãshar;
(expr:
1: corbu ti dusish, ornju vinjish = glar ti dusish, ma glar vinjish;
2: hrãnea corbul s-tsã scoatã ocljilj = fã-lj ghini a unui om tra s-ts-aducã-arãu ma nãpoi;
3: di la corbu tsi va s-avdzã? crau! = s-dzãtsi trã un om tsi nu s-alãxeashti;
4: corbul a corbului nu-lj scoati ocljilj = omlu nu-lj fatsi-arãu a unui oaspi i om di soi;
5: coarbe, tsi-ts fac puljlji? ma crescu sh-lãescu = s-dãtsi trã un om (lucru) cari, cu anjlji tsi trec, di lai s-fatsi sh-cama lai)
{ro: corb}
{fr: corbeau}
{en: raven}
ex: cumu-ts njergu puljlji, coarbe?, di tsi s-duc, lãescu
(expr: lucrili s-duc, di cãt yini cama-arãu); lu-avdu corbul tsi fatsi crau!

§ corac (có-racŭ) sm corats (có-ratsĭ) – (unã cu corbu1)

§ curac (cu-rácŭ) sm curats (cu-rátsĭ) – (unã cu corbu1)
ex: tsi-au curatslji (corghilj) di aurlã?; lai curats, tsi vã hrãneashti atsel Daileani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãvran

gãvran (gã-vránŭ) sm gãvranj (gã-vránjĭ) – pulj di mpradã tsi sh-u-adutsi cu gaea sh-cu corbul (mash cã easti ma mari, mãcã di tuti, cu peanili lãi sh-cu dintana shi cicioarili multu vãrtoasi); gavran, gãrvan, corbu, corac, curac, buducushar, buducãshar
{ro: corb mare}
{fr: grand corbeau}
{en: large raven}

§ gãrvan (gãr-vánŭ) sm gãrvanj (gãr-vánjĭ) – (unã cu gãvran)

§ gavran (ga-vránŭ) sm gavranj (ga-vránjĭ) – (unã cu gãvran)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nirangiu

nirangiu (ni-rán-gĭu) sm nirangi (ni-rán-gi) – unã soi di purtucal tsi fatsi purtucali amari (nirãngi); miringeu
{ro: narazm}
{fr: bigaradier}
{en: bitter orange tree}

§ miringeu (mi-rin-géŭ) sm miringei (mi-rin-géĭ) – (unã cu nirangiu)

§ nirangi/nirange (ni-rán-gi) sf nirãngi (ni-rắn-gi) – unã soi di purtucalã njicã shi amarã (cu cari s-fac dultsenj, lichiorlu curaçao, etc.)
{ro: naramză}
{fr: bigarade, orange aigre, amère}
{en: bitter orange}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã