DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cur2

cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu

§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã

§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
ex: arizlu sh-lintea vor curari (va si s-aleagã, s-lã si scoatã, chetsrãli sh-alti lucri tsi s-aflã amisticati tu eali); curarea-a lintiljei (aflarea sh-arcarea-a chetsrãlor dit linti), nj-lo tutã dimneatsa; s-ursits, s-curãm grãnlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mascur1

mascur1 (más-curŭ) sm, sf mascurã (más-cu-rã), mascuri (más-curĭ), mascuri/mascure (más-cu-ri) – hiintsã (om, pravdã, etc.) tsi easti di parti bãrbãteascã (nu muljireascã); masclu, bãrbat; (fig: mascur = ficior, nu featã)
{ro: mascul}
{fr: mâle}
{en: male}
ex: ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); vidzu sh-un mascur (ficior) tu-ahãti feati; s-adunarã mascuri, feamini; featsi shapti mascuri (ficiori) shi tuts bãneadzã; u hãrisi Dumnidzã cu un mascur; tini nu hii mascur (bãrbat)

§ masclu (más-clu) sm masclji (más-clji) – (unã cu mascur1)
ex: easti masclu (mascur) nu feamin

§ mascur2 (más-curŭ) adg mascurã (más-cu-rã), mascuri (más-curĭ), mascuri/mascure (más-cu-ri) – tsi easti di parti bãrbãteascã; bãrbãtescu
{ro: masculin}
{fr: mâle, masculin}
{en: male, masculin}
ex: njeljlji mascuri (di partea bãrbãteascã) vor vindeari; unlu lo pricili mascuri, alantu feaminili; avea un cãni mascur sh-unã cãtushi mascurã; tseapi mascuri

§ mãscurescu (mãs-cu-rés-cu) (mi) vb IV mãscurii (mãs-cu-ríĭ), mãscuream (mãs-cu-reámŭ), mãscuritã (mãs-cu-rí-tã), mãscuriri/mãscurire (mãs-cu-rí-ri) – (mi) fac mascur (di feamin tsi earam)
{ro: masculiniza}
{fr: devenir mâle}
{en: become male}
ex: tseapili s-mãscurirã (s-featsirã mascuri)

§ mãscurit (mãs-cu-rítŭ) adg mãscuritã (mãs-cu-rí-tã), mãscurits (mãs-cu-rítsĭ), mãscuriti/mãs-curite (mãs-cu-rí-ti) – tsi s-ari faptã mascur
{ro: masculinizat}
{fr: devenu mâle}
{en: transformed male}

§ mãscuriri/mãscurire (mãs-cu-rí-ri) sf mãscuriri (mãs-cu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-mãscureashti
{ro: acţunea de a masculiniza; masculinizare}
{fr: action de devenir mâle}
{en: action of becoming male}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã