DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cur1

cur1 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – (trã muljituri ca apa, dzama, sãndzili, sudoarea, lãcrinjli, etc.) s-minã dipriunã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãuredz; urdin, mi-arãspãndescu, mi duc, trec, mi versu, etc.; easi unã muljiturã (apã, dzamã, sãndzi, sudoari, lãcrinj, etc.) dit un lucru;
(expr:
1: curã tsiva = s-fatsi tsiva (tihiseashti un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); trãxescu, fac, tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu;
2: nj-curã narea = ãnj es (curã) mixi (sãndzi) dit nari;
3: curã zborlu = s-avdi, urdinã zborlu;
4: nj-curã (la-agioc) = lucrili-nj si duc ambar, ghini (amintu la-agioc);
5: slab lucru curã tu mesi; nu curã lucru bun = nu par lucrili s-njargã-ambar, easti tsiva tsi s-fatsi sh-nu para mi-ariseashti, tsiva tsi nu para anjurzeashti ghini;
6: nj-curã balili (dupã un lucru) = ãl zilipsescu multu (lucrul), voi multu s-lu am;
7: iu cura, s-nu curã va-i chicã = iu s-fãtsea tsiva, s-poati s-curã ninga niheamã)
{ro: curge, circula}
{fr: couler, circuler}
{en: run, flow, circulate}
ex: tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); cari shtii iu curã apa yii?; apa-a arãului curã agonja; arãulu curã agalea; alas-lu spindzurat pãnã s-lji curã tut sãndzili; curã umtul di dzãr (easi dzãrlu dit umtu) cã easti apãtos; lj-curã narea
(expr: lj-es mixi i sãndzi dit nari); curã
(expr: treatsi, s-arãspãndeashti) nã cuvendã; curã zborlu
(expr: s-avdi) cã lu-acãtsarã; s-veadã cã tsi va s-curã
(expr: tsi va trãxeascã, tsi va si s-facã); nu va s-curã
(expr: nu pari, nu-anjurdzeashti si s-facã) lucru bun; nãshti curã anamisa
(expr: trãxeashti, s-fatsi tsiva, easti tsiva tu mesi); ãlj dzãsi a featãljei, tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); am aflatã dit efimiridz tsi curã (fig: tsi s-fatsi tu lumi); nj-curã la-agioc
(expr: am tihi, ãnj njardzi ghini), amintu; acãtsarã sã-lj curã balili
(expr: nchisi s-zilipseascã multu); va s-bãnãm sh-va s-videm tsi va s-curã
(expr: tsi va si s-facã)

§ curat1 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), cura-ti/curate (cu-rá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãurat; urdinat, arãspãndit, dus, tricut, turnat, virsat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mascur1

mascur1 (más-curŭ) sm, sf mascurã (más-cu-rã), mascuri (más-curĭ), mascuri/mascure (más-cu-ri) – hiintsã (om, pravdã, etc.) tsi easti di parti bãrbãteascã (nu muljireascã); masclu, bãrbat; (fig: mascur = ficior, nu featã)
{ro: mascul}
{fr: mâle}
{en: male}
ex: ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); vidzu sh-un mascur (ficior) tu-ahãti feati; s-adunarã mascuri, feamini; featsi shapti mascuri (ficiori) shi tuts bãneadzã; u hãrisi Dumnidzã cu un mascur; tini nu hii mascur (bãrbat)

§ masclu (más-clu) sm masclji (más-clji) – (unã cu mascur1)
ex: easti masclu (mascur) nu feamin

§ mascur2 (más-curŭ) adg mascurã (más-cu-rã), mascuri (más-curĭ), mascuri/mascure (más-cu-ri) – tsi easti di parti bãrbãteascã; bãrbãtescu
{ro: masculin}
{fr: mâle, masculin}
{en: male, masculin}
ex: njeljlji mascuri (di partea bãrbãteascã) vor vindeari; unlu lo pricili mascuri, alantu feaminili; avea un cãni mascur sh-unã cãtushi mascurã; tseapi mascuri

§ mãscurescu (mãs-cu-rés-cu) (mi) vb IV mãscurii (mãs-cu-ríĭ), mãscuream (mãs-cu-reámŭ), mãscuritã (mãs-cu-rí-tã), mãscuriri/mãscurire (mãs-cu-rí-ri) – (mi) fac mascur (di feamin tsi earam)
{ro: masculiniza}
{fr: devenir mâle}
{en: become male}
ex: tseapili s-mãscurirã (s-featsirã mascuri)

§ mãscurit (mãs-cu-rítŭ) adg mãscuritã (mãs-cu-rí-tã), mãscurits (mãs-cu-rítsĭ), mãscuriti/mãs-curite (mãs-cu-rí-ti) – tsi s-ari faptã mascur
{ro: masculinizat}
{fr: devenu mâle}
{en: transformed male}

§ mãscuriri/mãscurire (mãs-cu-rí-ri) sf mãscuriri (mãs-cu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-mãscureashti
{ro: acţunea de a masculiniza; masculinizare}
{fr: action de devenir mâle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn