DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cupanji/cupanje

cupanji/cupanje (cu-pá-nji) sf cupãnj (cu-pắnjĭ) – unã soi di cuvã putsãn apus ma lungu shi largu tu cari s-bagã apã tra si s-aspealã stranji; unã soi di cuvã mari sh-lungu adrat cãtivãrãoarã di cheatrã, ma multili ori di lemnu (i) tu cari s-bagã apã tra s-adapã prãvdzãli, (ii) tu cari cadi shi s-adunã apa di la shoput i izvur, multi ori trã beari; cãpistearea tu cari si s-frimintã pãnea; cupanã, copan, cupãnjitsã, cãpisteari;
(expr:
1: intru tu cupanji = nchisescu s-lau stranjili;
2: l-bag tu cupanji = lu scaldu, lu-aspel)
{ro: albie}
{fr: auge de bois}
{en: wood trough}
ex: cupanji trã lari stranji; cupanja u bãgã pri dintsã shi cãfta s-bagã apã nãuntru; shoputlu cu cupãnjli; biu trei cupãnj di apã; mprumutai cupanja (cãpistearea) di la vitsinã tra s-fac pãni; bagã caplu tu cupanji calu, shi s-tradzi nãpoi; apa totna va s-toarnã, iu lj-eara cupanja veaclji

§ cupanã (cu-pá-nã) sf cupãnj (cu-pắnjĭ) – (unã cu cupanji)

§ cupãnjitsã (cu-pã-njí-tsã) sf cupãnjitsã (cu-pã-njí-tsã) – cupanji njicã, copan
{ro: albie mică}
{fr: petite auge}
{en: small trough}

§ copan2 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – cupanji njicã, cupãnjitsã, cãpisteari
{ro: albie mică}
{fr: petite auge}
{en: small trough}
ex: frimintã tu copan (cãpisteari); tu copan apreasi aloatlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apudidescu

apudidescu (a-pu-di-dés-cu) vb IV apudidii (a-pu-di-díĭ), apu-dideam (a-pu-di-deámŭ), apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidi-ri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) –
1: ifhãristisescu cariva cu bunlu tsi-lj fac; satur, fãnãtescu, fãnitescu, nãfãtescu;
2: (ploaea multã) neacã loclu cu apã; (di ploai multã i neauã tuchitã, apa dit un arãu easi dit cupanji shi) s-vearsã pristi loclu di deavãrliga;
3: (lãcrinj, sãndzi, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha, agonja sh-cu puteari
{ro: satisface, mulţumi; inunda, podidi}
{fr: satisfaire, contenter; inonder}
{en: satisfy, content; flood, overcome}
ex: s-tuchea tu lucru ca si-sh apudideascã (ifhãrãstiseascã, hrãneascã) fumealja; u-apudidi (u nicã) plãngul

§ apudidit (a-pu-di-dítŭ) adg apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidits (a-pu-di-dítsĭ), apudiditi/apudidite (a-pu-di-dí-ti) –
1: tsi easti ifhãrãstisit; sãturat, fãnãtit, fãnitit, nãfãtit;
2: (loc) nicat di ploai (apã dit arãu);
2: tsi easti acupirit di apa tsi s-vearsã dit arãurli umflati di multã ploai;
3: (lãcrinj, sãndzi) tsi nchisirã s-curã dinapandiha sh-cu puteari
{ro: satisfăcut, mulţumit; inundat}
{fr: satisfait, content; inondé}
{en: satisfied, contented; flooded}

§ apudidiri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) sf apudidiri (a-pu-di-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (i) un easti ifhãrãstisit di tsiva i cariva; sãturari, fãnãtiri, fãnitiri, nãfãtiri; icã (ii) apa dit arãurli umflati (di ploai) s-vearsã pristi multu loc; nicarea-a unui loc; shi (iii) lãcrinjli (sãndzili, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha sh-cu puteari; pudidiri
{ro: acţiunea de a satis-face, de a mulţumi, de a inunda; satisfacere, mulţumire; inundare; inundaţie}
{fr: action de satisfaire, de contenter; d’inonder; inondation}
{en: action of satisfying, of contenting, of flooding; flood}

§ pudidescu (pu-di-dés-cu) (mi) vb IV pudidii (pu-di-díĭ), pudideam (pu-di-deámŭ), pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidi-ri/pudidire (pu-di-dí-ri) – (unã cu apudidescu)

§ pudidit (pu-di-dítŭ) adg pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidits (pu-di-dítsĭ), pudidi-ti/pudidite (pu-di-dí-ti) – (unã cu apudidit)

§ pudidiri/pu-didire (pu-di-dí-ri) sf pudidiri (pu-di-dírĭ) – (unã cu apudidiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ascaldu

ascaldu (as-cál-du) (mi) vb I ascãldai (as-cãl-dáĭ), ascãldam (as-cãl-dámŭ), ascãldatã (as-cãl-dá-tã), ascãldari/ascãldare (as-cãl-dá-ri) – (mi) bag tu apã (s-fac unã banji, s-mi lau ghini, s-dizvur-sescu, etc.); scaldu, lau, culimbisescu
{ro: scălda}
{fr: (se) baigner}
{en: (take or give a) bath}
ex: n-ascãldãm tu baltã; lu-ascãldai ficiorlu (lj-feci banji a ficiorlui) tu cupanji; tu fãntãnã s-ascãlda trei dzãni

§ ascãldat (as-cãl-dátŭ) adg ascãldatã (as-cãl-dá-tã), ascãldats (as-cãl-dátsĭ), ascãldati/ascãldate (as-cãl-dá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi s-ari latã (cu bãgarea tu apã); scãldat, culimbisit
{ro: scăldat}
{fr: qui s’est baigné}
{en: (taken or given a) bath}
ex: nu-l dizvilea cã easti ascãldat (c-ari faptã banji)

§ ascãldari/ascãldare (as-cãl-dá-ri) sf ascãldãri (as-cãl-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascaldã; scãldari, culimbisiri
{ro: acţiunea de a (se) scălda; scăldare}
{fr: action de (se) baigner}
{en: action of bathing}
ex: veara i bunã ascãldarea

§ scaldu (scál-du) (mi) vb I scãldai (scãl-dáĭ), scãldam (scãl-dámŭ), scãldatã (scãl-dá-tã), scãldari/scãldare (scãl-dá-ri) – (unã cu ascaldu)
ex: si scãldarã dzãnili gulishani, arãsirã, s-agiucarã; mi scãldai (mi lai, feci nã banji) tu-arãu; u scãldai (lai) ghini lãna

§ scãldat (scãl-dátŭ) adg scãldatã (scãl-dá-tã), scãldats (scãl-dátsĭ), scãldati/scãldate (scãl-dá-ti) – (unã cu ascãldat)

§ scãlda-ri/scãldare (scãl-dá-ri) sf scãldãri (scãl-dắrĭ) – (unã cu ascãldari)

§ ascãldãtoari/ascãldãtoare (as-cãl-dã-tŭá-ri) sf ascãldãtori (as-cãl-dã-tórĭ) – loc putsãn ahãndos cu apã (dit baltã, arãu) iu s-ascaldã dunjaea
{ro: scăldătoare}
{fr: endroit où l’eau d’une rivière est un peu profonde et où on peut se baigner tranquillement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

banji/banje

banji/banje (bá-nji) sf bãnj (bắnjĭ) –
1: aspilarea-a truplu ntreg; intrarea (a omlui) cu truplu ntreg tu apã tra si s-la (si s-ascaldã, s-anoatã, etc.);
2: cupanja (cãzanea) tu cari omlu intrã tra si-sh la ntreglu trup;
3: loclu ningã apã (amari, arãuri, izvuri di munti cu apã tsi-azvoami dit loc, etc.) iu s-dutsi dunjaea si sã scaldã, s-facã banji, s-bea apã acrã dit loc, etc.;
4: udãlu din casã iu omlu poati si s-ducã si s-la, si-sh facã apa (si s-chishi) icã s-easã nafoarã (si s-cacã)
{ro: baie}
{fr: bain, baignoire}
{en: bath, bath-tub}
ex: feci nã banji aeri (nj-lai ntreglu trup); adu banja (cupanja, cãzanea) s-n-ascãldãm; mi dush la bãnj (locuri di ningã apã iu lumea fatsi banji)

§ mbãnjedz (mbã-njĭédzŭ) (mi) vb I mbãnjai (mbã-njĭáĭ), mbãnjam (mbã-njĭámŭ), mbãnjatã (mbãnjĭá-tã), mbãnja-ri/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) – intru tu apã (cupanji, arãu, etc.) tra s-mi lau (s-mi-ascaldu, s-anot, etc.); fac banji; mi-ascaldu, mi lau, mi-aspel; anot, mplãtescu
{ro: (se) îmbăia; scălda, înota}
{fr: (se) baigner; nager}
{en: take a bath; swim}
ex: cara mi mbãnjai (feci unã banji), nj-si ljishurã truplu

§ mbãnjat (mbã-njĭátŭ) adg mbãnjatã (mbã-njĭá-tã), mbãnjats (mbã-njĭátsĭ), mbãnjati/mbãnjate (mbã-njĭá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi ari intratã ntreg tu apã (di s-featsi muceali, tra si s-la, si s-ascaldã, s-anoatã, etc.); aspilat, lat, ascãldat, anutat, mplãtit
{ro: îmbăiat; scăldat, înotat}
{fr: baigné; nagé}
{en: who has taken a bath, a swim}
ex: nu lu-alas s-easã tu vimtu mbãnjat (dupã tsi featsi nã banji)

§ mbãnjari/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) sf mbãnjeri (mbã-njĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã mbãnjadzã; fãtseari banji; aspilari, ascãldari, anutari, mplãtiri
{ro: acţiunea de a (se) îmbăia; de a (se) scălda, de a înota; îmbăiare, scăldare, înotare}
{fr: action de (se) baigner; de nager}
{en: action of taking a bath; of swimming}
ex: di-ahãtã mbãnjari (fãtseari banji, ascãldari) va ti doarã caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãpisteari/cãpisteare

cãpisteari/cãpisteare (cã-pis-teá-ri) sf cãpisteri (cã-pis-térĭ) – unã cupanji njicã tu cari sã ntsearnã fãrina shi s-frimintã aloatlu; loclu (dulapea) iu s-tsãni aestã cupanji; cupanji, cupanã, cupãnjitsã, copan;
(expr:
1: cãt am tu cãpisteari = cã va s-pot, cãt va mi tsãnã puterli;
2: fãrã bubotã (pãni) tu cãpisteari; lã cadi shoariclu, shi sh-frãndzi nãrli n cãpisteari = suntu multu oarfãnj, ftohi; nu-aui tsi s-mãcã cã, ma s-cadã shoariclu tu cãpisteari, nu va da di fãrinã sh-va sh-frãngã narea)
{ro: albie mică de făcut pâine}
{fr: petite auge, maie, huche à farine}
{en: small kneading trough}
ex: cãpistearea easti ma njicã di cupanji shi easti ti frimintari aloat; intrã feata n cãpisteari, s-nã facã nã turtã cu meari; hai du-ti shi lja aloatlu din cãpisteari; lja din cãpisteari niheamã pãni; tu cãpisteari nitsi mãshcãturã di pãni, nitsi un hir di fãrinã; oaminj scãdzuts, oarfãnj, fãrã bubotã tu cãpisteari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nat

nat (nátŭ) sn naturi (ná-turĭ) shi sm nats (nátsĭ) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj dit banã; njat, njac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: nouveau-né, nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}
ex: am mash un nat (njic); veduã sh-cu nat (njic) pri sin; doauãli naturi; naturi di (njits amintats aoa sh-) doauã, trei dzãli; la niscãnti naturi lã crescu dintsãlj di dininti; shi naturli ma plãngu; sh-naturli shtia isturia-a lui; di doilji nats (ficiurits), unu-lj hivri; cãnticarea adoarmi natslji

§ njac (njĭácŭ) sm njats (njĭátsĭ) – (unã cu nat)
ex: ca njaclu (natlu, njiclu) tsi sudzi; njatslji (naturli) s-la tu cupanji; fumealji greauã cu-unã crimã di njats (njits); njaclu acãtsã s-plãngã; nu lã pãtidza njatslji; earbã veardi pri ugeac shi ãn mãnã s-nu ai njac (njic); du-ti n casã cã ti ashteaptã njatslji

§ njat (njĭátŭ) sm njats (njĭátsĭ) – (unã cu nat)

§ njatã (njĭá-tã) sf njati/njate (njĭá-ti) – protslji anj di banã a omlui; tinireatsã
{ro: tinereţe}
{fr: jeunesse, bel âge, jeunes années}
{en: young age, youth}
ex: avem nã limbã, nã njatã (tinireatsã); moi njatã cum nu-sh fu!; nu him tu njati (tinireatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zgrum

zgrum (zgrúmŭ) (mi) vb I zgrumai (zgru-máĭ), zgrumam (zgru-mámŭ), zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) – lu stringu pri cariva di gushi tra s-nu poatã s-lja dip anasã; lu-acats sh-lu stringu di gushi; l-stringu di gushi pãnã moari; nu lu-alas pi cariva tra s-adilji; nji s-acatsã mãcari tu gãrgãlan sh-mi nec cã nu pot s-ljau anasã; lj-bag un nod di gushi sh-lu spindzur; zgurumescu, nsugrum, gushuescu
(expr:
1: mi zgrum di lucru = am multu lucru; lucredz pristi misurã; cilistisescu multu;
2: arãulu si zgrumã (di apã multã) = arãurli s-vearsã (di apa multã tsi nu ncapi tu cupanji) sh-neacã locurli di deavãrliga;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: gâtui, sugruma, îneca (cu mâncarea n gât), strangula}
{fr: étrangler, stranguler, étouffer}
{en: strangle, choke}
ex: furlji lu zgrumarã cu tutã nveastã; s-lu-acãtsari, va s-lu zgrum; nu mãcã agonja cã va ti zgrunj (va ti nets); dã-nj apã cã mi zgrum (mi nec); va s-mi zgrumã (s-mi stringã di gushi); nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; zgrumai nã oarfãnã muljari cu tut doilji hilj a ljei; unã brumã, di-atseali tsi erghili li zgrumã; lu-acãtsã di gurmadz, lu zgrumã; s-nãiri pi nveastã sh-u zgrumã; arãurli si zgrumã di apã multã; gionili zgrumã un pilister; mi zgrum tu lucru
(expr: lucredz multu); tsi ti zgrunj ashi?
(expr: tsi cilistiseshti, tsi ti frimintsã-ahãt?)

§ zgrumat (zgru-mátŭ) adg zgrumatã (zgru-má-tã), zgrumats (zgru-mátsĭ), zgrumati/zgrumate (zgru-má-ti) – tsi easti stres multu di gushi di nu poati s-lja dip anasã; tsi easti vãtãmat cu strindzearea di gushi, cu spindzurarea; tsi s-ari nicatã cã-lj s-ari acãtsatã tsiva tu gãrgãlan; zgurumit, nsugrumat, gushuit; (fig: zgrumat = blisti-mat, tihilai)
{ro: gâtuit, sugrumat, înecat (cu mâncarea), strangu-lat}
{fr: étranglé, strangulé, étouffé}
{en: strangled, choked}
ex: ari doi zgrumats (fig: tihilai, blistimats) di ficiori, s-ti apãrã Dumnidzã!

§ zgrumari/zgrumare (zgru-má-ri) sf zgrumãri (zgru-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti zgrumat; zgu-rumiri, nsugrumari, gushuiri
{ro: acţiunea de a gâtui, de a sugruma, de a (se) îneca (cu mâncarea), de a strangula; gâtuire, sugrumare, înecare (cu mâncarea), strangulare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn