DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

acoapir

acoapir (a-cŭá-pirŭ) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-ríĭ), acupiream (a-cu-pi-reámŭ), acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupiriri/acupirire (a-cu-pi-rí-ri) – aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-veadã tsi easti (s-lu apãr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu;
(expr:
1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-veadã icã s-nu si zburascã di-un lucru slab tsi lu-am faptã;
2: acoapir foclu = lu-astingu foclu (tu chirolu veclju, tu muntsã, tra si s-astingã foclu, s-acupirea cu loc!);
3: lu-acupirim = arcãm loc pristi mortu; lu ngrupãm)
{ro: acoperi}
{fr: couvrir, cacher, enterrer}
{en: cover, hide, bury}
ex: s-acupiri cu bidenea, cu sarica; acoapirã-ti cu cupãranlu; sfrãntsealili lj-acoapirã bratsãli; acupirits-vã cã da ploai; acoapirã (nvilea cu loc, astindzi) foclu; acoapirã-mi di furlichi
(expr: s-nu dzãtsets a vãrnui, s-ascundets furlichea tsi-am faptã); lu-acupirirã
(expr: lu ngruparã) sum chin

§ acupirit1 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupirite (a-cu-pi-rí-ti) – cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, ascumtu, ngrupat
{ro: acoperit}
{fr: couvert, caché}
{en: covered, hidden}
ex: cheptul acupirit (mplin) di peri

§ acupiriri/acu-pirire (a-cu-pi-rí-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acoapirã tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari
{ro: acţiunea de a acoperi; acoperire}
{fr: action de couvrir}
{en: action of covering}

§ acupirit2 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupitite (a-cu-pi-rí-ti) – tsi ascundi simtsãmintili dealihea tsi li-ari shi spuni altili minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts, etc.
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}
ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om acupirit (ascumtu) easti!

§ neacupirit1 (nea-cu-pi-rítŭ) adg neacupiritã (nea-cu-pi-rí-tã), neacupirits (nea-cu-pi-rítsĭ), neacupiriti/neacu-pirite (nea-cu-pi-rí-ti) – cari nu-ari tsiva pristi el tra s-lu-ascundã; ninvilit, neascumtu, ningrupat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndushi/cãndushe

cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari

§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)

§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupãran

cupãran (cu-pã-ránŭ) sn cupãrani/cupãrane (cu-pã-rá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; paltu cu mãnitsli dishcljisi; cupuran, cãndushi, cundush, mindan, peshli, pishli, pesh, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani; dulumã, dulmeci
{ro: mintean}
{fr: soubreveste; manteau aux manches ouvertes}
{en: jacket}
ex: acumpãr un cupãran di abã; atselj cu cupãrani (nviscuts cu mindani)

§ cupuran (cu-pu-ránŭ) sn cupurani/cupurane (cu-pu-rá-ni) – (unã cu cupãran)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dulumã

dulumã (du-lu-mắ) sm dulumadz (du-lu-mádzĭ) – stranj bãrbã-tescu (ilechi, cundush, pishli, geachetã, etc.) cu mãnits ma lundzi i ma shcurti dupã cum u va omlu; dulãmã, dulmã, dulmeci, dulmici, dulumici, cundush, cundandir, cupãran, mindan
{ro: vestă cu mâneci de diferite lungimi, mintean}
{fr: veste à manches dont la longueur est variable}
{en: vest with sleeves of various lengths}
ex: portul a armãnjlor easti cu dulumã

§ dulãmã (du-lã-mắ) sm dulãmadz (du-lã-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmã (dul-mắ) sm dulmadz (dul-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmeci (dul-mécĭŭ) sn dulmeci/dulmece (dul-mé-ci) – un dulumã ma njic; dul-mici, dulumici
{ro: “dulumă” mic}
{fr: petit “dulumã”}
{en: small “dulumã”}
ex: fã-lj sh-dulmeci tr-ahtari vrutã

§ dulmici (dul-mícĭŭ) sn dulmici/dulmice (dul-mí-ci) – (unã cu dulmeci)
ex: cu dulmicilu (cundushlu) pri nãs; mãnitsli di dulmici arucati pri pãltãri

§ dulumici (du-lu-mícĭŭ) sn dulumici/dulumice (du-lu-mí-ci) – (unã cu dulmeci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gimãndani/gimãndane

gimãndani/gimãndane (gi-mãn-dá-ni) sf gimãndãnj (gi-mãn-dắnjĭ) – stranj shcurtu di lãnã fãrã mãnits; giumãndani, geamadan, geamantani, chiptar, cãndushi, cundush, cupãran, cupuran, pesh, peshli, pishli
{ro: mintean}
{fr: soubreveste}
{en: jacket}

§ giumãndani/giumãndane (gĭu-mãn-dá-ni) sf giumãndãnj (gĭu-mãn-dắnjĭ) – (unã cu gimãndani)

§ geamantani/gea-mantane (gĭa-man-tá-ni) sf geamantãnj (gĭa-man-tắnjĭ) – (unã cu gimãndani)

§ geamadan (gĭa-madánŭ) sn geamadãnj (gĭa-ma-dắnjĭ) – (unã cu gimãndani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mindan

mindan (min-dánŭ) sn mindani/mindane (min-dá-ni) – stranj bãrbãtescu shcurtu, cu mãnits i fãrã; cãndushi, cundush, cupãran, cupuran, pesh, peshli, pishli, geamadan, geamantani, giumãndani, gimãndani
{ro: mintean}
{fr: soubreveste}
{en: jacket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã