DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agalmã

agalmã (á-gal-mã) sf agãlnji/agãlnje (á-gãl-nji) – lucru (pilichisit multi ori dit lemnu, cheatrã i mital) tsi aspuni un altu lucru (multi ori un om cunuscut, unã pravdã, un ayi, etc.) trã mushuteatsã, pisti, adutseari aminti, etc.
{ro: statuie}
{fr: statue}
{en: statue}
ex: agalma di marmurã easti tu gãrdinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alatru

alatru (a-lá-tru) vb I alãtrai (a-lã-tráĭ), alãtram (a-lã-trámŭ), alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) – (cãnili) scoati unã boatsi; scot dit gurã unã boatsi ca-atsea scoasã di-un cãni; latru; (fig: alatru = (i) cãtigursescu, aurlu, ncaci; (ii) bag schinj, bag zizanj, fac muzavirlãchi; (iii) zburãscu di-arãu, dzãc minciunj di cariva; cacu-zburãscu)
{ro: lătra}
{fr: aboyer}
{en: bark}
ex: avdzãrã c-alãtra (scutea unã boatsi) un cãni; cãnjlji alatrã ca la lunã; cãnili bãgã s-alatrã cãndu-l vidzu la poartã; cãnili cari-alatrã, nu mãshcã; tsi-au di-alatrã cãnjlji n dzeanã?; tsi-ai di-alatri noaptea tutã?; cãnd ti-alavdã unã lumi, tsi-ai cã ti alatrã-un cãni?

§ alãtrat1 (a-lã-trátŭ) adg alãtratã (a-lã-trá-tã), alãtrats (a-lã-trátsĭ), alãtrati/alãtrate (a-lã-trá-ti) – (omlu) tsi easti alãtrat di un cãni; (cãnili) tsi ari scoasã unã boatsi; lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboyé}
{en: barked}

§ alãtrari/alãtrare (a-lã-trá-ri) sf alãtrãri (a-lã-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un (cãni) alatrã; lãtrari
{ro: acţiunea de a lătra, lătrare}
{fr: action d’aboyer}
{en: action of barking}
ex: dãdea nãs tu shtiri cu alãtrarea; dupã alãtrari ducheai cã suntu tsiva oaminj xenj; alãtrãri di cãnj

§ alãtrat2 (a-lã-trátŭ) sn alãtraturi (a-lã-trá-turĭ) – boatsea tsi u scoati cãnili cãndu alatrã; alãtrari, alãtrãturã, lãtrãturã, lãtrat
{ro: lătrat}
{fr: aboi, aboiement}
{en: bark, barking}
ex: avdzãi alãtratlu a cãnjlor; nu-avdu nitsiun alãtrat di cãni; nu-ari bun alãtrat aestu cãni

§ alãtrãtor (a-lã-trã-tórŭ) adg alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri), alãtrãtori (a-lã-trã-tórĭ), alãtrãtoari/alãtrãtoare (a-lã-trã-tŭá-ri) – (cãnili) tsi lu-ariseashti s-alatrã; (cãnili) tsi alatrã; lãtrãtor
{ro: lătrător}
{fr: qui aboie, aboyeur}
{en: (dog) who barks}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alihea1

alihea1 (a-lí-hĭa) sf fãrã pl – lucru cunuscut di lumi cã nu easti minciunos; alithea, aver
{ro: adevăr}
{fr: vérité}
{en: truth}
ex: s-nu easã tu padi alihea (averlu) nã dzuã

§ alithea1 (a-líth-hĭa) sf fãrã pl – (unã cu alihea1)

§ alitchea1 (a-líth-chĭa) sf fãrã pl – (unã cu alihea1)

§ alihios (a-li-hĭósŭ) adg alihioasã (a-li-hĭŭá-sã), alihiosh (a-li-hĭóshĭ), alihioasi/alihioase (a-li-hĭŭá-si) – tsi easti dealihea; tsi nu easti minciunos; alithios
{ro: adevărat}
{fr: vrai, véritable}
{en: true}
ex: lucrul aestu tsi sã spuni, pari alihios (dealihea)

§ alithios (a-lith-hĭósŭ) adg alithioasã (a-lith-hĭŭá-sã), alithiosh (a-lith-hĭóshĭ), alithioasi/alithioase (a-lith-hĭŭá-si) – (unã cu alihios)

§ dealithios (dea-lith-hĭósŭ) adg dealithioasã (dea-lith-hĭŭá-sã), dealithiosh (dea-lith-hĭóshĭ), dealithioasi/dealithioase (dea-lith-hĭŭá-si) – (unã cu alihios)

§ alithinos (a-li-thi-nósŭ) adg alithinoasã (a-li-thi-nŭá-sã), alithinosh (a-li-thi-nóshĭ), alithinoasi/alithinoase (a-li-thi-nŭá-si) – (unã cu alihios)

§ alihea2 (a-lí-hĭa) adv – dealihea, dealihealui, dealithea, alithea, alitchea, alihira, alihiuri, alithina, arihina, drãhea, alavar
{ro: în adevăr}
{fr: vraiment}
{en: truly}

§ alithea2 (a-líth-hĭa) adv – (unã cu alihea2)
ex: tuti aesti suntu alithea (dealihea)

§ alitchea2 (a-líth-chĭa) adv – (unã cu alihea2)

§ alihira (a-lí-hi-ra) adv – (unã cu alihea2)

§ alihiuri/alihiure (a-lí-hĭu-ri) adv – (unã cu alihea2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amãrtii/amãrtie

amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)

§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)

§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}

§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)

§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}

§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}

§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anamã1

anamã1 (a-ná-mã) sf fãrã pl – tinjia (vrearea, alãvdarea, etc.) tu cari lu-ari dunjaea pri omlu cari ari faptã lucri buni tu banã (aveari, giunatic, etc.); hãrili (buni i arali) cu cari easti cunuscut un om di cari ari avdzãtã multã dunjai; ideea (bunã i arauã) tsi sh-u-ari faptã lumea di cariva cunuscut di multsã; namã, anami, nami, fanã, mãrilji, numã
{ro: faimă, renume}
{fr: renom, gloire}
{en: fame, glory}
ex: canda vor s-dishteaptã anamea (mãrilja, fana) dit horili a noastri; loai mari anamã (numã)

§ anami/aname (a-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu anamã1)

§ namã (ná-mã) sf fãrã pl – (unã cu anamã1)
ex: oaminjlji nai cama cu namã (cama cunuscuts, avdzãts, mãri, cu-anami), lj-pitricurã cu cartea la amirã; amintarã mari namã (numã, fanã); nama-a featilor (frãmtea-a featilor, feata ma buna, ma cu-anami, di frãmti)

§ nami/name (ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu anamã1)
ex: njiclu s-lja namea (numa, fana)?; las s-vã njargã-a voastrã nami (numã, fanã); easti namea (fana, mãrilja, fala)-a lumiljei

§ nãmusescu (nã-mu-sés-cu) vb IV nãmusii (nã-mu-síĭ), nãmuseam (nã-mu-seámŭ), nãmusitã (nã-mu-sí-tã), nãmusiri/nãmusire (nã-mu-sí-ri) – fac pri cariva i tsiva s-hibã ghini cunuscut (cu-anami) tu lumi; mi fac cunuscut (cu-anami, cu fanã, etc.) tu lumi
{ro: face sau deveni faimos}
{fr: faire ou devenir célèbre}
{en: make or become famous}
ex: faptili-a lui lu nãmusirã (l-featsirã cunuscut, cu-anami) tu dunjaea tutã

§ nãmusit (nã-mu-sítŭ) adg nãmusitã (nã-mu-sí-tã), nãmusits (nã-mu-sítsĭ), nãmusiti/nãmusite (nã-mu-sí-ti) – cari, trã faptili-a lui s-featsi (easti faptu) cunuscut (cu-anami) tu lumi
{ro: devenit faimos}
{fr: devenu célèbre}
{en: made famous}

§ nãmusi-ri/nãmusire (nã-mu-sí-ri) sf nãmusiri (nã-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-nãmuseashti tsiva i cariva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angucescu

angucescu (an-gu-cĭés-cu) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – aflu cu mintea sh-giudicata mash (aduchescu, nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; dizleg unã angucitoari; nj-yini ergu (noimã) shi dzãc tsi va s-facã trãninti; angoci, ngoci, ãngucescu, ngucescu, gucescu, cucescu, angljicescu, angljici, ngljici, ngljicescu, aduchescu
{ro: ghici, descâlci}
{fr: deviner, démêler}
{en: guess, unravel}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti (nu li-aducheashti), mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriarea, scriitura); ma s-pots, angucea (aduchea) tsi am tu mãnã; altsã frig numalji shi l-angucescu splina; dicara s-frãndzi amaxea, multi cãljuri angucescu; nu-l vidzum, ma noi angucim cum cã easti nãs; anguci iu easti ascumtu

§ angoci (an-gócĭŭ) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – (unã cu angucescu)

§ angucit (an-gu-cítŭ) adg angucitã (an-gu-cí-tã), angucits (an-gu-cítsĭ), anguciti/angucite (an-gu-cí-ti) – aflat cum easti dealihea, mash cu mintea sh-cu giudicata (fãrã ca si sã shtii sigura di ma nãinti); tsi s-fatsi dupã cum ãlj yini ergu (noima); tsi s-featsi dupã cum dzãsh di ma nãinti; ãngucit, ngucit, gucit, cucit, angljicit, ngljicit, aduchit
{ro: ghicit, descâlcit}
{fr: deviné, démêlé}
{en: guessed, unraveled}

§ anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) sf anguciri (an-gu-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anguceashti; atsea tsi ari angucitã cariva; ãnguciri, nguciri, guciri, cuciri, angljiciri, ngljiciri, aduchiri
{ro: acţiunea de a ghici, de a descâlci; ghicire, descâlcire}
{fr: action de deviner, de démêler}
{en: action of guessing, of unraveling}

§ ngucescu (ngu-cĭés-cu) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), nguceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguci-ri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: aclo ngucescu (angucescu) splina

§ ngoci (ngócĭŭ) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), ngu-ceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguciri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apicundu

apicundu (a-pi-cún-du) sm, sf, adg apicundã (a-pi-cún-dã), apicundzã (a-pi-cún-dzã), apicundi/apicunde (a-pi-cún-di) – (tatã, lalã, om bãgat di chivernisi) pricunuscut prit leadzi cã poati s-lj-aibã angãtanlu a unui njic shi s-lja tuti apofasili ligati di bana-a lui (aveari, sãnãtati, sculii, etc.)
{ro: tutore}
{fr: tuteur}
{en: guardian}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apuchirusescu

apuchirusescu (a-pu-chi-ru-sés-cu) vb IV apuchirusii (a-pu-chi-ru-síĭ), apuchiruseam (a-pu-chi-ru-seámŭ), apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) – pricunoscu cã un lucru faptu (dzãs i ngrãpsit) di mini (i di altu cariva) easti dealihea
{ro: confirma}
{fr: confirmer}
{en: confirm}

§ apuchirusit (a-pu-chi-ru-sítŭ) adg apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusits (a-pu-chi-ru-sítsĭ), apuchirusiti/apuchirusite (a-pu-chi-ru-sí-ti) – (lucrul faptu, dzãs i ngrãpsit) tsi easti pricunuscut di cariva cã easti dealihea
{ro: confirmat}
{fr: confirmé}
{en: confirmed}

§ apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) sf apuchirusiri (a-pu-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apuchiruseashti
{ro: acţiunea de a confirma}
{fr: action de confirmer}
{en: action of confirming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avdu

avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]

§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn