{fr: action de connaître; de reconnaître}
{en: action of knowing; of being grateful}
ex: greauã easti cunoashtirea-a omlui

§ cunushtea-ri/cunushteare (cu-nush-teá-ri) sf cunushteri (cu-nush-térĭ) – (unã cu cunoashtiri)
ex: bunlu-aestu va-lj lu aibã trã cunushteari (pricunushteari, ifhãrãstisiri) pãnã s-bãneadzã

§ nicunuscut (ni-cu-nus-cútŭ) adg nicunuscutã (ni-cu-nus-cú-tã), nicunuscuts (ni-cu-nus-cútsĭ), nicunuscuti/nicunuscute (ni-cu-nus-cú-ti) – (om i lucru) tsi nu easti cunuscut
{ro: necunoscut}
{fr: inconnu}
{en: unknown}
ex: cuscrimi nicunuscutã (tsi nu u cunushtem, tsi nu easti cunuscutã); s-u da feata vrutã njadzãnoptsã, la nividzut, nicunuscut di vãrnoarã

§ nicunoashtiri/nicunoashtire (ni-cu-nŭásh-ti-ri) sf nicunoashtiri (ni-cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu cunoshti pri cariva
{ro: acţiunea de a nu cunoaşte; necunoaştere}
{fr: action de ne pas connaître}
{en: action of not knowning}

§ nicunushteari/nicunushteare (nicu-nush-teá-ri) sf nicunushteri (nicu-nush-térĭ) – (unã cu nicunoashtiri)

§ cunuscutor (cu-nus-cu-tórŭ) adg cunuscutoari/cunuscutoare (cu-nus-cu-tŭá-ri), cunuscutori (cu-nus-cu-tórĭ), cunuscutoari/cu-nuscutoare (cu-nus-cu-tŭá-ri) – (atsel) tsi cunoashti ghini un lucru; (atsel) tsi ari unã cunushteari ma bunã di multsã altsã; cunãscãtor, shtiutor, pricunuscutor
{ro: cunoscător}
{fr: connaisseur}
{en: knowledgeable}
ex: va s-hibã atsel, vãrtos cunuscutor, la atsel tsi-aveaglji poarta

§ cunuscãtor (cu-nus-cã-tórŭ) adg cunuscãtoari/cunuscãtoare (cu-nus-cã-tŭá-ri), cunus-cãtori (cu-nus-cã-tórĭ), cunuscãtoari/cunuscãtoare (cu-nus-cã-tŭá-ri) – (unã cu cunuscutor)

§ cunãscãtor (cu-nãs-cã-tórŭ) adg cunãscãtoari/cunãscãtoare (cu-nãs-cã-tŭá-ri), cunãscãtori (cu-nãs-cã-tórĭ), cunãscãtoari/cunãscãtoare (cu-nãs-cã-tŭá-ri) – (unã cu cunuscutor)

§ cunushmai/cunushmae (cu-nush-má-i) sf cunushmãi (cu-nush-mắĭ) – un tsi easti cunuscut cu cariva (cã s-ari adunatã i astãljatã cu el); cunushtearea bunã tsi u ari cariva trã un lucru; cunuscut
{ro: cunoştinţă}
{fr: connaissance}
{en: knowledge, acquaintance}
ex: feci cunushmai (mi cunuscui) cu nãs nicã di-antsãrtsu; avem bunã cunushmai (bunã cunoashtiri; him ghini cunuscuts un cu-alantu); mini-lj ded cunushmai (lj-dzãsh cã-l cunoscu), el nu mi cunuscu; feci cunushmai (mi cunuscui) cu multsã misirladz

§ paracunoscu (paracu-nós-cu) (mi) vb III shi II paracunuscui (pá-ra-cu-nus-cúĭ), paracunush-team (pá-ra-cu-nush-teámŭ), paracunuscutã (pá-ra-cu-nus-cú-tã), paracunoashtiri/paracunoashtire (pá-ra-cu-nŭásh-ti-ri) shi para-cunushteari/paracunushteare (pá-ra-cu-nush-teá-ri) – cunoscu ma multu dicãt lipseashti; l-cunoscu un lucru farsi (safi, ghini)
{ro: cunoaşte prea mult (bine); cunoaşte perfect}
{fr: connaître trop, connaître parfaitement}
{en: know too much; know perfectly}
ex: nu mi paracunuscu (nu mi cunuscu ghini)

§ paracunuscut (pá-ra-cu-nus-cútŭ) adg paracunuscutã (pá-ra-cu-nus-cú-tã), para-cunuscuts (pá-ra-cu-nus-cútsĭ), paracunuscuti/paracunuscute (pá-ra-cu-nus-cú-ti) – tsi easti cunuscut ma multu dicãt lipseashti; tsi easti cunuscut multu ghini (farsi, safi)
{ro: cunoscut prea mult (bine); cunoscut perfect}
{fr: connu trop, connu parfaitement}
{en: known too much; known perfectly}

§ paracunoashtiri/para-cunoashtire (pá-ra-cu-nŭásh-ti-ri) sf paracunoashtiri (pá-ra-cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) easti paracu-nuscut
{ro: acţiunea de a cunoaşte prea mult (bine); de a cunoaşte perfect}
{fr: action de connaître trop, de connaître parfaitement}
{en: action of knowing too much; of knowing perfectly}

§ paracunushteari/paracunushteare (pá-ra-cu-nush-teá-ri) sf paracunushteri (pá-ra-cu-nush-térĭ) – (unã cu paracunoashtiri)

§ pricunoscu (pri-cu-nós-cu) (mi) vb III shi II pricunuscui (pri-cu-nus-cúĭ), pricunushteam (pri-cu-nush-teámŭ), pricunuscutã (pri-cu-nus-cú-tã), pricunoashtiri/pri-cunoashtire (pri-cu-nŭásh-ti-ri) shi pricunushteari/pricunushteare (pri-cu-nush-teá-ri) –
1: lj-aspun ihãristisirea tsi u am trã bunlu tsi nj-ari faptã; u spun dishcljis (cu ifhãristisiri, sh-ta s-u shtibã tuts) faptul cã cariva ari adratã un lucru tr-alãvdari; u cunoscu cã s-ari faptã dealihea; cunoscu
2: u spun (u pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; nj-aduc aminti cã un lucru s-ari faptã ma ninti, cã un om lu-am adunatã ma ninti, etc.; l-cunoscu di nãinti (un lucru i pri cariva)
{ro: recunoaşte, cunoaşte dinainte}
{fr: reconnaître; connaître d’avant}
{en: show gratitude; be grateful; know from before}
ex: pricunuscurã (u cunoscu, u pistipsescu cã easti dealihea) putearea dumnidzãeascã; atumtsea s-pricunushtea (s-cunushtea, si shtia) cã unã muljari bãna ghini cu sotslu-a ljei; cumu-l vidzui, l-pricunuscui (aduchii cã lu-aveam cunuscutã ma ninti)

§ pricunuscut (pri-cu-nus-cútŭ) adg pricunuscutã (pri-cu-nus-cú-tã), pricunuscuts (pri-cu-nus-cútsĭ), pricunuscuti/pri-cunuscute (pri-cu-nus-cú-ti) –
1: (ifhãrãstisirea, cunushtearea) tsi easti spusã trã buneatsa tsi s-ari faptã;
2: tsi easti shtiut (cunuscut) di nãinti
{ro: recunoscut, cunoscut dinainte}
{fr: reconnu; connu d’avant}
{en: shown gratitude; been grateful; known from before}

§ pricunoashtiri/pricunoashtire (pri-cu-nŭásh-ti-ri) sf pricunoashtiri (pri-cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pricu-noashti un lucru; pricunushteari, cunoashtiri, cunushteari
{ro: acţiunea de a recunoaşte}
{fr: action de reconnaître; de connaître d’avant}
{en: action of showing gratitude; of being grateful; of knowing from before}

§ pricunushteari/pricunushteare (pri-cu-nush-teá-ri) sf pricunushteri (pri-cu-nush-térĭ) – (unã cu pri-cunoashtiri)

{en: action of sinning}

§ neamãrtipsit (nea-mãr-tip-sítŭ) adg neamãrtipsitã (nea-mãr-tip-sí-tã), neamãrtipsits (nea-mãr-tip-sítsĭ), neamãrtipsi-ti/neamãrtipsite (nea-mãr-tip-sí-ti) – tsi nu ari faptã amãrtii; tsi easti fãrã amãrtii
{ro: nepăcătuit}
{fr: qui n’a pas péché}
{en: who has not sinned}

§ neamãrtipsiri/neamãrtipsire (nea-mãr-tip-sí-ri) sf neamãrtipsiri (nea-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a nu păcătui; nepăcătuire}
{fr: action de ne pas pécher}
{en: action of not sinning}

§ amãrtisescu (a-mãr-ti-sés-cu) vb IV amãrtisii (a-mãr-ti-síĭ), amãrtiseam (a-mãr-ti-seámŭ), amãrtisitã (a-mãr-ti-sí-tã), amãrtisi-ri/amãrtisire (a-mãr-ti-sí-ri) – (unã cu amãrtipsescu)
ex: amãrtisii cã mi purintai Vinirea Mari

§ amãrtisit (a-mãr-ti-sítŭ) adg amãrtisitã (a-mãr-ti-sí-tã), amãrtisits (a-mãr-ti-sítsĭ), amãrtisi-ti/amãrtisite (a-mãr-ti-sí-ti) – (unã cu amãrtipsit)

§ amãrtisi-ri/amãrtisire (a-mãr-ti-sí-ri) sf amãrtisiri (a-mãr-ti-sírĭ) – (unã cu amãrtipsiri)

§ mãrturisescu2 (mãr-tu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrturisii (mãr-tu-ri-síĭ), mãrturiseam (mãr-tu-ri-seámŭ), mãrtu-risitã (mãr-tu-ri-sí-tã), mãrturisiri/mãrturisire (mãr-tu-ri-sí-ri) – nj-spun (pricunoscu) amãrtiili tsi-am faptã dinintea-a unui preftu (sh-caftu ljirtari-al Dumnidzã); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am faptã; exumuluyisescu, xumuluyisescu, ximulu-yisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu
{ro: spovedi, mărturisi}
{fr: confesser}
{en: confess}
ex: nj-mãrturisescu (pricunoscu n fatsa-a unui preftu) amãrtiili; ti mãrturisish?; nu fu di cãbili s-mãrturiseascã (s-pricunoascã atseali tsi-ari faptã)

§ mãrturisit2 (mãr-tu-ri-sítŭ) adg mãrturisitã (mãr-tu-ri-sí-tã), mãrturisits (mãr-tu-ri-sítsĭ), mãrturisiti/mãrturisite (mãr-tu-ri-sí-ti) – (om) tsi ari pricunuscutã dinintea-a unui preftu amãrtiili tsi-ari faptã; (om) tsi ari pricunuscutã n fatsa-a unui atseali tsi-ari faptã; (lucru) tsi easti-aspus shi pricunuscut di cariva; exumuluyisit, xumuluyisit, ximu-luyisit, ximistiripsit, sulmuxit
{ro: spovedit, mărturisit}
{fr: confessé}
{en: confessed}
ex: tuti aesti suntu mãrturisiti (spusi sh-pricunuscuti) di nicuchiri

§ mãrturisiri2/mãrturisire (mãr-tu-ri-sí-ri) sf mãrturisiri (mãr-tu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãrturiseashti tsi-ari faptã; exumuluyisiri, xumuluyisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri
{ro: acţiunea de a se spovedi, de a mărturisi; spovedire, mărturisire}
{fr: action de confesser}
{en: action of confessing}

{en: action of contesting, of denying, of disowning}

(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)

{ro: acţiunea de a creşte, de a dospi (pâinea); creştere; educaţie, etc.}
{fr: action de croître (grossir); éducation, etc.}
{en: action of growing (increasing); education, etc.}

§ crishtea-ri/crishteare (crish-teá-ri) sf crishteri (crish-térĭ) – (unã cu creashtiri)

§ acrescu2 (a-crés-cu) vb III shi II acriscui (a-cris-cúĭ), acrishteam (a-crish-teámŭ), acriscutã (a-cris-cú-tã), acreashtiri/acreashtire (a-creásh-ti-ri) shi acrishteari/acrishteare (a-crish-teá-ri) – (unã cu crescu)
ex: ficiorlji acriscurã; nã moashi armãnã lj-acriscu; tindilinj pri grochi s-lã acreascã

§ acriscut (a-cris-cútŭ) adg acriscutã (a-cris-cú-tã), acriscuts (a-cris-cútsĭ), acriscuti/acriscute (a-cris-cú-ti) – (unã cu criscut)

§ acreashti-ri/acreashtire (a-creásh-ti-ri) sf acreashtiri (a-creásh-tirĭ) – (unã cu creashtiri)

§ acrishteari/acrishteare (a-crish-teá-ri) sf acrishteri (a-crish-térĭ) – (unã cu creashtiri)

§ nicriscut (ni-cris-cútŭ) adg nicriscutã (ni-cris-cú-tã), nicriscuts (ni-cris-cútsĭ), nicriscuti/nicriscute (ni-cris-cú-ti) – tsi nu easti criscut (omlu, aloatlu, etc.)
{ro: necrescut, nedospit, etc.}
{fr: qui n’a pas grandi, etc.}
{en: who has not grown, has not increased, etc.}
ex: cã easti njic shi nicriscut (tsi nu-ari criscutã ninga); s-minduea la fumealji, tuts njits shi nicriscuts

§ nicreashtiri/nicreashtire (ni-creásh-ti-ri) sf nicreashtiri (ni-creásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu creashti (nu s-mãreashti, nu s-adavgã, etc.)
{ro: necreştere}
{fr: action de ne pas croître ne pas (grossir)}
{en: action of not growing (not increasing)}

§ nicrishteari/nicrishteare (ni-crish-teá-ri) sf nicrishteri (ni-crish-térĭ) – (unã cu nicreashtiri)

§ discrescu (dis-crés-cu) vb III shi II discriscui (dis-cris-cúĭ), discrishteam (dis-crish-teámŭ), discriscutã (dis-cris-cú-tã), dis-creashtiri/discreashtire (dis-creásh-ti-ri) shi discrishteari/dis-crishteare (dis-crish-teá-ri) – fac tsiva s-njicshureadzã; adar ma njic (ma lishor, ma putsãn, etc.); scad tu boi, s-disumflã (arãulu, aloatlu, etc.)
{ro: descreşte}
{fr: décroître}
{en: decrease}
ex: cãt s-dutsi, discreashti (scadi); discriscu (scãdzu) apa di pi foc

§ discriscut (dis-cris-cútŭ) adg discriscutã (dis-cris-cú-tã), discriscuts (dis-cris-cútsĭ), discriscuti/discriscute (dis-cris-cú-ti) – tsi s-ari njicshuratã (nputsãnatã, scãdzutã, disumflatã, etc.)
{ro: descrescut}
{fr: décrû}
{en: decreased}

§ discreashtiri/dis-creashtire (dis-creásh-ti-ri) sf discreashtiri (dis-creásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva discreashti (scadi, s-fatsi ma putsãn, s-adarã ma lishor, etc.); mãngatã
{ro: acţiunea de a descreşte; descreştere}
{fr: action de décroître; décroissance, décrue}
{en: action of dicreasing; decrease}

§ discrishteari/dis-crishteare (dis-crish-teá-ri) sf discrishteri (dis-crish-térĭ) – (unã cu discreashtiri)