DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cirac

cirac (ci-rácŭ) sm cirats (ci-rátsĭ) – un (tinir) tsi va si nveatsã unã tehni sh-lucreadzã (pãnã sh-u nveatsã) cu un mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; calfã, cãlfã, cireac, ciuraci, matiti, mucio
{ro: cirac, ucenic}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: intrã cirac (cãlfã) la cunduragi; mini tsi escu mastur bun shi nu putui s-adar tsiva sh-tini cirac mi ntricush

§ cireac (ci-reácŭ) sm cireats (ci-reátsĭ) – (unã cu cirac)
ex: easti cireaclu a nai cama bunlu pãrmãtar

§ ciuraci (cĭu-rácĭŭ) sm ciuraci (cĭu-rácĭ) – (unã cu cirac)
ex: shi nchisi ciuracilu (cãlfãlu) atsel

§ cirãclãchi/ci-rãclãche (ci-rã-clắ-chi) sf cirãclãchi (ci-rã-clắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cirac cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: ucenicie}
{fr: apprentissage}
{en: apprenticeship}
ex: greauã eara tu-un chiro cirãclãchea

§ ciraclãchi/ciraclãche (ci-ra-clắ-chi) sf ciraclãchi (ci-ra-clắchĭ) – (unã cu cirãclãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cundurã

cundurã (cun-dú-rã) sf cunduri/cundure (cun-dú-ri) – curdelji (cu tãcunjli analti), tsi sh-bagã muljerli tu cicioari tra s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã, etc.
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: feata poartã cunduri (curdelji) mushati

§ cunduragi (cun-du-ra-gí) sm cundurageadz (cun-du-ra-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimi-tiseashti i vindi pãputsã; curdilar, curdilã, pãpugi, pupugi, pãputsar, etc.
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ cunduragilãchi/cunduragilãche (cun-du-ra-gi-lắ-chi) sf cunduragilãchi (cun-du-ra-gi-lắchĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu, iu s-mirimi-tisescu pãputsã; pãputsãrii
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curdelji/curdelje

curdelji/curdelje (cur-dé-lji) sf curdelji/curdelje (cur-dé-lji) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, cundurã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã, etc.
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: sh-adrã ficiorlu unã pãreaclji di curdelji di her; nj-cãdzu patlu (tãcunea) di la unã curdelji

§ curdilar (cur-di-lárŭ) sm curdilari (cur-di-lárĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; curdilã, cunduragi, pãpugi, pupugi, pãputsar, etc.
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ curdilã (cur-di-lắ) sm curdiladz (cur-di-ládzĭ) – (unã cu curdilar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pantofã

pantofã (pan-tó-fã) sf pantofi/pantofe (pan-tó-fi) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.
{ro: pantof}
{fr: soulier}
{en: shoe}
ex: ncaltsã-ts pantofili (pãputsãli)

§ pantufar (pan-tu-fárŭ) adg pantufarã (pan-tu-fá-rã), pantufari (pan-tu-fárĭ), pantufari/pantufare (pan-tu-fá-ri) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pantofi; pãputsar, pãpugi, pupugi, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}
ex: cai pantufar (pãputsar), cai araftu s-featsi

§ pantufãrii/pantufãrie (pan-tu-fãrí-i) sf pantufãrii (pan-tu-fã-riĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu shi iu s-mirimitisescu pantofi; pãputsãrii, cunduragilãchi
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ pantufãra-mi/pantufãrame (pan-tu-fã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pantufari
{ro: mulţime de cizmari}
{fr: multitude de cordonniers}
{en: multitude of shoemakers}
ex: sh-pantufãramea ari un sãmtu tsi-l pãniyirescu

§ pantufãrescu (pan-tu-fã-rés-cu) adg pantu-fãreascã (pan-tu-fã-reás-cã), pantufãreshtsã (pan-tu-fã-résh-tsã), pantufãreshti (pan-tu-fã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pantofili (cu pantufarlji, etc.)
{ro: de cizmar}
{fr: de cordonnier}
{en: of shoe-maker}
ex: hãlãtsli pantufãreshti (di cari ari ananghi pantufarlu) nu suntu scumpi

§ pandoflã (pan-dóf-lã) sf pandofli/pandofle (pan-dóf-li) – atseali (soi di pãputsã) tsi poartã omlu tu cicior tra s-imnã prit cãljuri; curdelji lishoari tsi s-poartã nafoarã di casã; curdelji, pãputsã, cundurã; unã soi di curdelji fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mestrã, mesti, pãtichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãputsã

pãputsã (pã-pú-tsã) sf pãputsã (pã-pú-tsã) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.;
(expr:
1: pãputsã cu gushi = pãputsã analti (cu partea di nsus ma lungã tra s-poatã s-acoapirã ciciorlu ma multu);
2: aflu pãputsã turnati = mi-arãdi (cu altu), mi-aplãniseashti, nj-tradzi cãlupea, nj-bagã pirde la oclji, etc.;
3: l-bãgai sum pãputsã = lu-am tu mãnã, pot s-fac tsi voi cu el)
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: dauã feati, tutã dzua-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); imnã sh-alagã, sh-noaptea dupã ushi s-bagã (angucitoari: pãputsãli); tini tsã shtii, iu ti strãndzi pãputsa; nu shtiu cari ãnj lo pãputsãli; lj-intrã apã tu pãputsã; sh-mutreashti pãputsãli sh-li veadi arupti; di imnari va s-arupã pãputsãli-ts di her; scoasirã preagalea pãputsãli, li loarã tu mãnã, sh-aoa ti-am frãtic!; va s-aflji pãputsã turnati
(expr: va ti-arãdã cu altu) cara s-nu ljai armãnã; nu hiu acshu s-tsã tornu pãputsãli
(expr: s-ti-arãd cu altu/altã); purtam pãputsã cu gushi

§ puputsã (pu-pú-tsã) sf puputsã (pu-pú-tsã) – (unã cu pãputsã)

§ popã2 (pó-pã) sf popi/pope (pó-pi) – pãputsã (tu zborlu-a njitslor)
{ro: gheată (în limbajul copiilor)}
{fr: botte (dans le language des enfants)}
{en: shoe (in the language of children)}
ex: njiclu-nj caftã popi (pãputsã) nali; nj-tsã bagã popili (pãputsãli)

§ pãpugi (pã-pu-gí) sm pãpugeadz (pã-pu-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}

§ pupugi (pu-pu-gí) sm pupugeadz (pu-pu-gĭádzĭ) – (unã cu pãpugi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scornã

scornã (scór-nã) sf scorni/scorne (scór-ni) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui tra s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã cu gusha lungã (tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; podimã, pudimatã, pudumatã, cizmã, cijmã, gãmashi, shtiflã; curdelji, pãputsã, puputsã, etc.;
(expr: fur cu scorni = fur veclju tsi ari bãnatã ca fur multsã anj, shi sh-cunoashti ghini lucrul cã lu-ari faptã multu chiro)
{ro: încălţăminte, cizmă}
{fr: soulier, botte}
{en: shoe, boot}
ex: cu pudumati sh-cu scorni (pãputsã, cizmi) ãn cicior

§ scarpinji/scarpinje (scar-pí-nji) sf scarpinji/scarpinje (scar-pí-nji) – pãputsã (curdelji, cundurã) di muljari
{ro: gheată de femeie}
{fr: chassure de femme}
{en: woman shoe}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsãruhi/tsãruhe

tsãruhi/tsãruhe (tsã-rú-hi) sf tsãruhi (tsã-rŭhĭ) – atsea tsi sh-bagã huryeatsli tu cicior tra s-imnã calea (tu loc di pãputsã), adratã di-unã cheali (di-aradã di porcu) bãgatã sum pãtuna-a ciciorlui sh-acãtsatã pisuprã cu nujitsi (ciori, di-aradã di cheali);
(expr:
1: strindzi-ts tsãruhili = agunjisea-ti;
2: nj-bag tsãruhili amolj = mi ndreg tra s-fug;
3: lj-dau tsãruhili (tu mãnã) = l-dau nafoarã, lu-agunescu (di la lucru, di-acasã, etc.), lu scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tastrul (poarca);
4: si-nj ljai (si-nj mãts) tsãruhili! = nu va pots si-nj ljai (si-nj mãts) tsiva; nu-armãni tsiva dupã mini)
{ro: opincă}
{fr: sandale des paysans}
{en: peasants’s sandal}
ex: laea-nj, va s-mi moarã pãnã si-nj mi-adarã, sh-multu tinjisitã pãnã s-mi mãritã (angucitoari: tsãruhea); purtã tsãruhi anj di dzãli dupã tsi s-mutã dit hoarã; nã pãreaclji di tsãruhi aroshi, cari si-nj dai, arãu nu vai fats; dimãndats unã pãreaclji di tsãruhi sh-un tueag di her; va s-tsã mãncã tsãruhili!
(expr: tsi va-ts facã, nu-ari tsi s-tsã lja!); noi s-tsã mãcãm la numtã, tini a nauã tsãruhili
(expr: noi va videm hãiri di la tini, ma tini nu va s-ai tsiva di la noi); lj-deadirã tsãruhili a coluvlui
(expr: lu-agunirã) dit sutsata-a lor

§ tsãruhar (tsã-tu-hárŭ) sm tsãruhari (tsã-tu-hárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi tsãruhi; tsãngar, tsãrhã; pãpugi, pãputsar, curdilar, curdilã
{ro: opincar}
{fr: celui qui fait des sandales des paysans}
{en: maker of peasants’s sandal}
ex: am un frati tsãruhar (tsi fatsi tsãruhi)

§ tsãrhã (tsãr-hắ) sm tsãrhadz (tsãr-hádzĭ) – (unã cu tsãruhar)

§ tsãngar (tsãn-gárŭ) sm tsãngari (tsãn-gá-rĭ) – omlu tsi fatsi i mirimitiseashti pãputsã i tsãruhi; tsãrhã, tsãruhar; pãpugi, pupugi, pãputsar, cunduragi, curdilar, curdilã
{ro: cizmar}
{fr: bottier, qui fait des sandales}
{en: shoemaker}
ex: lucreadzã sh-el tsãngar

§ ntsãruhi (ntsã-rúhĭŭ) (mi) vb I ntsãruheai (ntsã-ru-hĭáĭ), ntsãruheam (ntsã-ru-hĭámŭ), ntsãruheatã (ntsã-ru-hĭá-tã), ntsãruheari/ntsãruheare (ntsã-ru-hĭá-ri) – (nj-)bag tsãruhili n cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn