Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cundiljat

cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg – vedz tu cundilj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cundilj

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

ex: un cãrlig lungu di cornu adãrat; adãratã cu mãnushitsili a ljei; niveasti shi feati adãrati
(expr: ndreapti mushat, ncundiljati)

§ adrari/adrare (a-drá-ri) sf adrãri (a-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã tsiva; fãtseari
{ro: acţiunea de a face, de a construi; facere, construire}
{fr: action de faire, d’arranger, de construire}
{en: action of doing, of making, of constructing}
ex: adrarea-a ligucearlor

§ adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) sf adãrãri (a-dã-rãrĭ) – (unã cu adrari)
ex: multã adãrari
(expr: ndridzeari) sh-fatsi

§ neadrat (nea-drátŭ) adg neadratã (nea-drá-tã), neadrats (nea-drátsĭ), neadrati/neadrate (nea-drá-ti) – tsi nu easti adrat; nifaptu;
(expr: lemnu neadrat = lemnu nipilichisit, niciuplit)
{ro: nefăcut}
{fr: qui n’est pas fait}
{en: not done}
ex: lemnul neadrat easti eftin

§ neadãrat (nea-dã-rátŭ) adg neadãratã (nea-dã-rá-tã), neadãrats (nea-dã-rátsĭ), neadãrati/neadãrate (nea-dã-rá-ti) – (unã cu neadrat)

§ neadurat (nea-du-rátŭ) adg neaduratã (nea-du-rá-tã), neadurats (nea-du-rátsĭ), neadurati/neadurate (nea-du-rá-ti) – (unã cu neadrat)
ex: eara lemnu neadurat (nilucrat)

§ neadra-ri/neadrare (nea-drá-ri) sf neadrãri (nea-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã tsiva; nifãtseari
{ro: acţiunea de a nu face}
{fr: action de ne pas faire}
{en: action of not doing}

§ neadãra-ri/neadãrare (nea-dã-rá-ri) sf neadãrãri (nea-dã-rãrĭ) – (unã cu neadrari)

§ adãrãturã (a-dã-rã-tu-rã) sf adãrãturi (a-dã-rã-turĭ) – lucru adrat, anãltsat; lucrãturã, adãrãmintu, binai
{ro: lucrătură, clădire, operă}
{fr: bâtisse, manoeuvre, façon}
{en: building, wor-king}

§ adãrãmintu (a-dã-rã-mín-tu) sn adãrãminti/adãrãminte (a-dã-rã-min-ti) – binã, binai, acareti, casã; lucru adrat
{ro: lucrare, operă, imobil, clădire}
{fr: immeuble, edifice, oeuvre}
{en: building, work}

§ adrãmintu (a-drã-mín-tu) sn adrãmin-ti/adrãminte (a-drã-mín-ti) – (unã cu adãrãmintu)
ex: un adrã-mintu di stranji

§ apuadar (a-pŭa-dárŭ) vb I apuadrai (a-pŭa-dráĭ), apuadram (a-pŭa-drámŭ), apuadratã (a-pŭa-drá-tã), apua-drari/apuadrare (a-pŭa-drá-ri) – bitisescu di-adrari un lucru caritsido
{ro: termina un lucru oarecare}
{fr: finir de faire une chose quelconque}
{en: finish doing something undefined}
ex: carishti tsi va apuadarã

§ apuadrat (a-pŭa-drátŭ) adg apuadratã (a-pŭa-drá-tã), apuadrats (a-pŭa-drátsĭ), apuadrati/apuadrate (a-pŭa-drá-ti) – tsi ari bitisitã di-adrari un lucru caritsido
{ro: terminat un lucru oarecare}
{fr: fini de faire une chose quel-conque}
{en: finished doing something undefined}

§ apuadra-ri/apuadrare (a-pŭa-drá-ri) sf apuadrãri (a-pŭa-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apuadari un lucru
{ro: acţiunea de a termina un lucru oarecare}
{fr: action de finir de faire une chose quelconque}
{en: action of finishing doing something undefined}

§ dizdar (diz-dárŭ) (mi) vb I dizdãrai (diz-dã-ráĭ), dizdãram (diz-dã-rámŭ), dizdãratã (diz-dã-rá-tã), dizdãrari/dizdãrare (diz-dã-rá-ri) – li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; scot luguriili (giuvairli, stranjili mushati, stuliili, etc.) tsi li portu sh-cu cari mi ndreg tra s-aspun ma mushat; disfac
{ro: (se) dezgăti}
{fr: (se) déparer}
{en: strip the ornaments; spoil the beauty}
ex: tutã dzua altã casaveti nu-ari ma s-adarã (sã ndreadzi) shi s-dizdarã (shi-sh scoatã lucrili cu cari sã ndreadzi)

§ dizdãrat (diz-dã-rátŭ) adg dizdãratã (diz-dã-rá-tã), dizdãrats (diz-dã-rátsĭ), dizdãrati/dizdãrate (diz-dã-rá-ti) – tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi sh-ari scoasã luguriili cu cari sã ndreapsi omlu s-aspunã ma mushat; disfaptu
{ro: dezgătit}
{fr: déparé}
{en: who has stripped its ornaments; has spoiled its beauty}

§ dizdãra-ri/dizdãrare (diz-dã-rá-ri) sf dizdãrãri (diz-dã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizdarã; disfãtseari
{ro: acţiunea de a (se) dezgăti}
{fr: action de (se) déparer}
{en: action of stripping the ornaments; of spoiling the beauty}

§ priadar (pri-a-dárŭ shi prea-dárŭ) (mi) vb I priadrai (pri-a-dráĭ shi prea-dráĭ), priadram (pri-a-drámŭ shi prea-drámŭ), priadratã (pri-a-drá-tã shi prea-drá-tã), priadrari/priadrare (pri-a-drá-ri shi prea-drá-ri) – l-fac diznou un lucru; l-fac s-hibã cum eara ninti
{ro: reface}
{fr: refaire}
{en: redo, remake}

§ priadrat (pri-a-drátŭ shi prea-drátŭ) adg pri-adratã (pri-a-drá-tã shi prea-drá-tã), priadrats (pri-a-drátsĭ shi prea-drátsĭ), priadrati/priadrate (pri-a-drá-ti shi prea-drá-ti) – faptu diznou
{ro: refăcut}
{fr: refait}
{en: redone, remade}

§ priadra-ri/priadrare (pri-a-drá-ri shi prea-drá-ri) sf priadrãri (pri-a-drắrĭ shi prea-drắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priadarã tsiva
{ro: acţiunea de a reface}
{fr: action de refaire}
{en: action of redoing, of remaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: buisii (li ded cu bueauã) stranjili; buisim oauãli ti Pahti; nu-ts buisea (nu tsi-lj da cu bueauã), lea, perlji ahãntu; sh-buiseashti perlu cu mãzii; buisim (azvistusim) tãvanea; l-buisirã
(expr: lu rizilipsirã) tu misu-hori; mi buisescu
(expr: jilescu); s-buisi
(expr: s-curbisi) multu mãrata; lu-avinarã pãnã-l buisirã
(expr: l-curbisirã)

§ buisit (bu-i-sítŭ) adg buisitã (bu-i-sí-tã), buisits (bu-i-sítsĭ), buisiti/buisite (bu-i-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljatã (fatsa, ocljilj)
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: buisea-ti
(expr: curbisea-ti), buisite
(expr: mãrate)!; iu ti dutseai, lea buisitã
(expr: lea mãratã, curbisitã); buisitã!
(expr: curbisitã!), nu vedz tsi s-fatsi?

§ buisi-ri/buisire (bu-i-sí-ri) sf buisiri (bu-i-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti tsiva i cariva; vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, zugrãfsiri, zugrãpsiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a colora, de a vopsi, de a picta}
{fr: action de colorer, de colorier; de teindre, de peindre}
{en: action of coloring, of dyeing, of painting}

§ bueangi (bu-ĭan-gí) sm bueangeadz (bu-ĭan-gĭádzĭ) – omlu tsi buiseashti (multi ori stranji, tu-unã ducheani adratã maxus trã aestu lucru)
{ro: boiangiu}
{fr: teinturier}
{en: dyer}
ex: si nvãpsi la bueangeadzlji tuts
(expr: s-featsi rizili dinintea-a ntreagãljei lumi)

§ bueagi (bu-ĭa-gí) sm bueageadz (bu-ĭa-gĭádzĭ) – (unã cu bueangi)
ex: bueagilu nu nj-adusi ninga shiaclu

§ bugeai (bu-gĭáĭŭ) sm bugeai (bu-gĭáĭ) – (unã cu bueangi)
ex: va-nj mi tornu la bugeailu, stranjili ta si-nj lãescu

§ bueagilãchi (bu-ĭa-gi-lắ-chi) sf bueagilãchi (bu-ĭa-gi-lắchĭ) – ducheani iu s-buisescu lucri (stranji); tehnea, murafetea cu cari s-buisescu lucrili (stranjili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

ex: muljari nchindisitã (cun-diljatã, buisitã tu fatsã); tsãsea unã chilimi nchindisitã; purta dulumã di vestu nchindisit (stulsit) cu flori di hrisosmã

§ nchin-disiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) sf nchindisiri (nchin-di-sírĭ) – (unã cu chindisiri)

§ chindisãturã (chin-di-sã-tú-rã) sf chin-disãturi (chin-di-sã-túrĭ) – cusutura faptã cu aclu sh-cu hiri di multi buei tra s-chindiseascã unã pãndzã (cãmeashi, gulir i mã-nits), cu lilici, pulj, etc.; chendimã, chindimã, chindinã, vãchii, oimã, benchi, birbilj
{ro: broderie}
{fr: broderie}
{en: lace}

§ chendimã (chĭén-di-mã) sf chindimati/chindimate (chin-dí-ma-ti) – (unã cu chindisãturã)

§ chindimã (chín-di-mã) sf chindimati/chindimate (chin-dí-ma-ti) – (unã cu chindisãturã)
ex: iu nvitsash tini chindima aestã?

§ chindinã (chin-dí-nã) sf chindini/chindine (chin-dí-ni) – (unã cu chindisãturã)

§ chin-drisescu (chin-dri-sés-cu) vb IV chindrisii (chin-dri-síĭ), chin-driseam (chin-dri-seámŭ), chindrisitã (chin-dri-sí-tã), chindrisi-ri/chindrisire (chin-dri-sí-ri) – (unã cu chindisescu)
ex: chindrisea (buisea, nvupsea) la portsã, alti undzea

§ chindrisit (chin-dri-sítŭ) adg chindrisitã (chin-dri-sí-tã), chindrisits (chin-dri-sítsĭ), chindrisiti/chindrisite (chin-dri-sí-ti) – (unã cu chindisit)
ex: cali lungã, chindrisitã (stulsitã, mushitsãtã, chindisitã) cu yeamãndzi; vãloagã chindrisitã (chindisitã) cu lilici; cãravi chindrisitã (zugrãfsitã); cu ocljul chindrisit (cundiljat)

§ chindrisiri/chindrisire (chin-dri-sí-ri) sf chindrisiri (chin-dri-sírĭ) – (unã cu chindisiri)

§ dischindisescu (dis-chin-di-sés-cu) vb IV dischindisii (dis-chin-di-síĭ), dischindiseam (dis-chin-di-seámŭ), dischindisitã (dis-chin-di-sí-tã), dischindisiri/dis-chindisire (dis-chin-di-sí-ri) – disfac (aspargu) chindisãtura tsi s-aflã pi-un lucru
{ro: desface (strica) broderia unui lucru}
{fr: défaire une broderie}
{en: undo, take apart an embroidery (lace)}
ex: chindisi pãrpodzli cu cardzelj shi li dischindisi deapoea cã nu lj-arãsi cum ishirã

§ dischindisit (dis-chin-di-sítŭ) adg dischindisitã (dis-chin-di-sí-tã), dischindisits (dis-chin-di-sítsĭ), dischindisiti/dischindisite (dis-chin-di-sí-ti) – lucru tsi-lj s-ari disfaptã (aspartã) chindisãtura
{ro: desfăcut (lucrul de broderie)}
{fr: défait (une broderie)}
{en: undone, taken apart (embroidery, lace)}

§ dischindisiri/dischindisire (dis-chin-di-sí-ri) sf dischindisiri (dis-chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dischindiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a desface (strica) lucrul de broderie}
{fr: action de défaire une broderie}
{en: action of undoing, of taking apart an embroidery (lace)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;

(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;
3: nari cundiljatã = nari ndreaptã ca cundiljlu)
{ro: încondeiat, desenat}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: canda eara cundiljatã (zugrãfsitã), ahãtã mushuteatsã eara; frãntseali cundiljati (scriati, dati cu cundiljlu)

§ cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) sf cundiljeri (cun-di-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cundiljadzã tsiva; stulsiri, cundiljisiri, cundiljusiri
{ro: acţiunea de a încondeia, de a desena; încondeiere, desenare}
{fr: action de dessiner un trait, de consigner}
{en: action of drawing (of sketching or painting) with a pen (brush)}
ex: cundiljarea (zugrãpsirea cu cundiljlu)-a oauãlor ti Pashti

§ ncundilj (ncun-díljŭ) vb I ncundiljai (ncun-di-ljĭáĭ), ncundiljam (ncun-di-ljĭámŭ), ncundiljatã (ncun-di-ljĭá-tã), ncundiljari/ncundiljare (ncun-di-ljĭá-ri) – (unã cu cundiljedz)
ex: shtii si ncundilji (s-da cu cundiljlu) mushat; nji ncundilje (nji stulsi, pilichisi) culindarlu

§ ncun-diljat (ncun-di-ljĭátŭ) adg ncundiljatã (ncun-di-ljĭá-tã), ncun-diljats (ncun-di-ljĭátsĭ), ncundiljati/ncundiljate (ncun-di-ljĭá-ti) – (unã cu cundiljat)

§ ncundiljari/ncundiljare (ncun-di-ljĭá-ri) sf ncundiljeri (ncun-di-ljĭérĭ) – (unã cu cundiljari)

§ cundiljisescu (cun-di-lji-sés-cu) vb IV cundiljisii (cun-di-lji-síĭ), cundiljiseam (cun-di-lji-seámŭ), cundiljisitã (cun-di-lji-sí-tã), cundiljisiri/cundiljisire (cun-di-lji-sí-ri) – (unã cu cundiljedz)

§ cundiljisit (cun-di-lji-sítŭ) adg cundiljisitã (cun-di-lji-sí-tã), cundiljisits (cun-di-lji-sítsĭ), cundiljisiti/cundiljisite (cun-di-lji-sí-ti) – (unã cu cundiljat)

§ cundiljisiri/cundiljisire (cun-di-lji-sí-ri) sf cundiljisiri (cun-di-lji-sírĭ) – (unã cu cundiljari)

§ cundiljusescu (cun-di-ljĭu-sés-cu) vb IV cundiljusii (cun-di-ljĭu-síĭ), cundiljuseam (cun-di-ljĭu-seámŭ), cundiljusitã (cun-di-ljĭu-sí-tã), cundiljusiri/cundiljusire (cun-di-ljĭu-sí-ri) – (unã cu cundiljedz)

§ cundiljusit (cun-di-ljĭu-sítŭ) adg cundiljusitã (cun-di-ljĭu-sí-tã), cundiljusits (cun-di-ljĭu-sítsĭ), cundiljusiti/cun-diljusite (cun-di-ljĭu-sí-ti) – (unã cu cundiljat)

§ cundiljusi-ri/cundiljusire (cun-di-ljĭu-sí-ri) sf cundiljusiri (cun-di-ljĭu-sírĭ) – (unã cu cundiljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

more!

more! (mó-re) int – zbor cu cari-lj greshti a unui; zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-bagã ma ghini oarã la tsi va-lj dzãts; zbor cu cari s-aspuni ciudia tsi-aducheashti cariva, etc.; mori, moi, bre!, etc.
{ro: bre!, măi!}
{fr: hé!}
{en: hey!, well!, listen!}
ex: o, more bey!; more, afendu; more moasha al darac!; more, pãnã cãndu vai bãnedz?; more, tsi lai sãndzi ari; more! cãt criscush!; more, va-nj yinã sh-a njia vãrnãoarã apa la moarã; ghini, more ficior, more featã

§ mori! (mórĭ) int – (unã cu more)
ex: tats, mori tetã!; mori, hilje!; mori lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir; mori frãntseale cundiljate!; mori, nu mi-avdzã?

§ moi! (móĭ) int – (unã cu more)
ex: dzua, moi, di Pashti mari; moi, lai munte, sh-moi, lai dzeanã; tsi s-featsirã, moi, tuti fãlcãrli-a noastri?; moi mushatã, iu ti duts?; tsi sh-bat tãmpãnjli, Tinã moi; moi, dudie, gushi albã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ncundiljat

ncundiljat (ncun-di-ljĭátŭ) adg – vedz tu cundilj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cundilj

ngrãpsescu

ngrãpsescu (ngrãp-sés-cu) (mi) vb IV ngrãpsii (ngrãp-síĭ), ngrãp-seam (ngrãp-seámŭ), ngrãpsitã (ngrãp-sí-tã), ngrãpsiri/ngrãpsire (ngrãp-sí-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (pã-rãstisescu) bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog, tifteri, tu unã aradã di numi (ca, bunãoarã, tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati); grãpsescu, scriu, ascriu, scriescu, scriir; (fig: ngrãpsescu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: lj-am ngrãpsitã dauã cãrtsã

§ ngrãpsit (ngrãp-sítŭ) adg ngrãpsitã (ngrãp-sí-tã), ngrãpsits (ngrãp-sítsĭ), ngrãpsiti/ngrãpsite (ngrãp-sí-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); grãpsit, scriat, ascriat, scrit, scriirat
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: written}

§ ngrãpsiri/ngrãpsire (ngrãp-sí-ri) sf ngrãpsiri (ngrãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; grãpsiri, scriari, ascriari, scriri, scriirari; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã; fig: mushutsãri, stulsiri, zugrãfsiri, cundiljari
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}
ex: ngrãpsirea nu u ari mushatã

§ grãpsescu (grãp-sés-cu) (mi) vb IV grãpsii (grãp-síĭ), grãpseam (grãp-seámŭ), grãpsitã (grãp-sí-tã), grãpsiri/grãpsire (grãp-sí-ri) – (unã cu ngrãpsescu)
ex: lj-grãpsii tra s-yinã s-lu veadã tatã-su

§ grãpsit (grãp-sítŭ) adg grãpsitã (grãp-sí-tã), grãpsits (grãp-sítsĭ), grãpsiti/grãpsite (grãp-sí-ti) – (unã cu ngrãpsit)
ex: avea un oclju lai grãpsit (fig: cundiljat, zugrãfsit)

§ grãpsiri/grãpsire (grãp-sí-ri) sf grãpsiri (grãp-sírĭ) – (unã cu ngrãpsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

pirpirunã1

pirpirunã1 (pir-pi-rú-nã) sf pirpiruni/pirpirune (pir-pi-rú-ni) shi pirpirunj (pir-pi-rúnjĭ) – turlii di insectã (bumbãrac) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati, chindisiti sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; perpunã, flitur, fliturã, flutur, fljutur, fitur, pitãludã;
(expr: ca pirpiruna di lunjinã = (om) cari alagã cu multã mirachi dupã lucri tsi lã tradzi inima, fãrã si s-mindueascã cã aesti lucri nu va lã facã ghini)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: azboairã njilj di pirpirunj (flituri); acãtsai unã pirpirunã tsi azbuira di pi-unã lilici pri altã

§ perpunã1 (pér-pu-nã) sf perpunj (pér-punjĭ) – (unã cu pirpirunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

pitãludã

pitãludã (pi-tã-lú-dã) sf pitãludz (pi-tã-lúdzĭ) – turlii di insectã (bumbãrac) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; pirpirunã, perpunã, flitur, fliturã, flutur, fljutur, fitur
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}

§ pitalurgã (pi-ta-lúr-ghã) sf pitalur-yi/pitalurye (pi-ta-lúr-yi) – soi di flitur di metal (malamã, asimi) tsi s-poartã ca stulii pi stranji; asprici, sprici, pãrdzic
{ro: fluture metalic (aur, argint) folosit ca podoabă}
{fr: paillette métallique (d’or, d’argent) employée comme ornement}
{en: metal (gold, silver) spangle used as an ornament}
ex: lj-cusu nã cãmeashi cu pitaluryi; scãntilja tu soari pitaluryili di pi nãsã

§ pãrdzic1 (pãr-dzícŭ) sm pãrdzits (pãr-dzítsĭ) – (unã cu pitalurgã)
ex: cãmeashi cu pãrdzits (sprici); scoasi nishti pãrdzits (sprici) cu guvã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã