DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canonã2

canonã2 (ca-nó-nã) sf canoani/canoane (ca-nŭá-ni) – hãlati (di-aradã unã cumatã di metal i lemnu ndreptu) cu cari s-trag cijdii (hãrãchi, arãdz) pri acoalã; cijdia (arada) tsi easti traptã (semnul tsi easti alãsat) cu cundiljlu pi-acoalã; harac, hãrachi, cijdii, aradã, riglã
{ro: linie, riglă}
{fr: règle (à régler le papier)}
{en: rule, ruler (to rule paper)}
ex: trapsi cijdiili cu canona (hãrachea, rigla)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipitã1

chipitã1 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) surlutoasã (chipitoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, chirchinedz, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, cime, sommet, faîte}
{en: (mountain) peak, summit (of mountain, of house), top}
ex: unã culã analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita; chipiti (cãrcilii) di muntsã; alagã prit chipiti (creashtiti) chitroasi; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui; murarlu s-alina ma tu chipita-a pluplui; unã noapti s-alinã pri chipita a muntilui; s-acumtinã trãsh pi chipita di culã; lu-aruca fãrã njilã di pi chipita-a unui munti analtu; unã culã analtã, analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita

§ cipit1 (cí-pitŭ) sn cipiti/cipite (cí-pi-ti) – (unã cu chipitã1)
ex: nsus, pri-un cipit (creashtit, cingãrliu), easi sh-luna

§ chiscu (chís-cu) sn chiscuri (chís-curĭ) – (unã cu chipitã1)
ex: un munti cu chiscuri chipitoasi

§ chirchinedz1 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã1)

§ chicerã (chí-ce-rã) sf chiceri/chicere – (unã cu chipitã1)

§ chipitã2 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – capitlu (ma multili ori ntsãpãlicos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chirchinedz, mitcã, mãyeauã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: cãt chipita (mithca) di ac; chipita di nari; am cun-diljlu cu chipita (mitca) bunã; chipita di cundilj nu ngrãpseashti; chipita di coardã sum nã guvã tu fundul a amariljei; tradzi di chipita di coardã, coarda nu s-mina dit loc!; easi nafoarã fãrã si-lj si udã nitsi chipitli di cicioari

§ chirchinedz2 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cijdii1/cijdie

cijdii1/cijdie (cij-dí-i) sf cijdii (cij-díĭ) – arada (hãrachea) ndreaptã tsi easti traptã (semnul tsi easti alãsat) cu cundiljlu pi-acoalã cu-un harac; hãrachi, harac, aradã
{ro: linie, riglă}
{fr: règle (à régler le papier)}
{en: rule, ruler (to rule paper)}
ex: tradzi cijdii cu mulidea sh-deapoea sã scrii

§ cijdisescu (cij-di-sés-cu) vb IV cijdisii (cij-di-síĭ), cijdiseam (cij-di-seámŭ), cijdisitã (cij-di-sí-tã), cijdisiri/cijdisire (cij-di-sí-ri) – fac (trag) cu cundiljlu cijdii (hãrãchi) pi-unã acoalã
{ro: linia, trage linii}
{fr: régler, tracer des lignes}
{en: rule, trace lines}
ex: nj-cijdisii tutã caligrafia (trapshu cijdii tu tifterea di scriari mushat)

§ cijdisit (cij-di-sítŭ) adg cijdisitã (cij-di-sí-tã), cijdisits (cij-di-sítsĭ), cijdisiti/cijdisite (cij-di-sí-ti) – tsi-lj s-ari trapsã cijdii; tsi ari cijdii; mplinã di cijdii; cu cijdii
{ro: liniat, cu linii}
{fr: réglé, tracé avec des lignes}
{en: ruled, traced with lines}
ex: easti cijdisitã (cu cijdii, hãrãchi) fila-aestã shi pãndza aestã

§ cijdisiri/cijdisire (cij-di-sí-ri) sf cijdisiri (cij-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cijdiseashti
{ro: acţiunea de a linia, de a trage linii; liniere}
{fr: action de régler, de tracer des lignes}
{en: action of ruling, of tracing lines}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn