|
|
cundac2
cundac2 (cun-dácŭ) sn – vedz tu cundachi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cundachicundachi/cundache
cundachi/cundache (cun-dá-chi) sf cundãchi (cun-dắchĭ) – partea di lemnu cu cari sã ndrupashti tufechea (di umirlu-a omlui) cãndu easti aminatã; partea di dinãpoi a cumburãljei pi cari easti astãsit gluplu shi cearcul; cundac, strat
{ro: pat de puşcă}
{fr: monture de fusil; crosse d’un fusil}
{en: butt of rifle or hand gun}
§ cundac2 (cun-dácŭ) sn cundatsi/cundatse (cun-dá-tsi) – (unã cu cundachi)
ex: avea pishtolã cu cundaclu di-asimi
§ cundã-cheauã (cun-dã-chĭa-ŭã) sf cundãchei (cun-dã-chĭéĭ) – goadã (aguditura) faptã cu cundaclu di tufechi i cu cumbura
{ro: lovitură cu patul de puşcă}
{fr: coup de crosse de fusil}
{en: blow with a rifle butt}