DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

costenliv

costenliv (cos-ten-lívŭ) adg costenlivã (cos-ten-lí-vã), costenlivi (cos-ten-lívĭ), costenlivi/costenlive (cos-ten-lí-vi) – (om) tsi easti analtu (lungu) sh-multu slab di-lj si ved oasili; tsi easti mash oasi, di-lj misuri coastili; custãnic, gundu;
(expr: nucã costenlivã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji; nucã cuncavã)
{ro: costeliv}
{fr: efflanqué}
{en: lanky, gaunt}

§ custãnic (cus-tã-nícŭ) adg custãnicã (cus-tã-ní-cã), custãnits (cus-tã-nítsĭ), custãnitsi/custãnitse (cus-tã-nítsĭ) – (unã cu costenliv)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuncav

cuncav (cún-cavŭ) adg cuncavã (cún-ca-vã), cuncayi (cún-cayi), cuncavi/cuncave (cún-ca-vi) – (cheatrã, lucru, etc.) tsi ari multi cohiuri (chioshi, coarni, chiushadz);
(expr: nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji; nucã costenlivã)
{ro: colţuros}
{fr: avec beaucoup d-angles}
{en: with many corners}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nuc

nuc (núcŭ) sm nuts (nutsĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma sh-agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; cucosh
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); la groapa cu shapti nuts (cucosh); l-vãtãmarã la nuc; frãndzãli di nuc cãdzurã ascuturati di vimtu; s-teasi Yeani sum nuc si-lj tragã un somnu

§ nuc agru (nu-cŭá-ghru) sm nuts agri (nu-tsĭá-ghri) – arburi di pãduri, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã di 45-50m, cu truplu ndreptu, cu coaja vinitã sh-cripatã, cu frãndzã mãri, cu fructu ma mari ca nuca, ma cu coaja multu sãnãtoasã, ma groasã sh-sufrãsitã, tu cari s-aflã simintsãli tsi nu s-mãcã cã nu suntu buni; nuc amirican
{ro: nuc american}
{fr: noyer noir}
{en: black walnut tree}

§ nucã1 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – yimisha (simintsa) a nuclui, stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni njedzlu cãrnos di nãuntru, multu bun tu mãcari; cucoashi;
(expr:
1: nucã costenlivã, nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji;
2: ca nuca n sãnãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: patru frats tu-unã cãmeashi (angucitoari: nuca); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); un mãnãstir cu patru cãlugãri (angucitoari: nuca); s-featsirã estan nutsli; n-agiucãm cu nuts; nuclu-a nostru (pomlu nuc) nu-ari nuts (cucoashi); nuntru un mãrgãritar cãt nã nucã di mãrli; sh-eara bunã ca njelu, dultsi ca nuca sh-durutã ca-amalama; cãdea ca nuts (poamili) cãndu scuturi nutslji (ponjlji); nj-u am ca nuca n sãnãtor
(expr: nj-u am multu vrutã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn