DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chindruescu

chindruescu (chin-dru-ĭés-cu) vb IV chindruii (chin-dru-íĭ), chin-drueam (chin-dru-ĭámŭ), chindruitã (chin-dru-í-tã), chindrui-ri/chindruire (chin-dru-í-ri) – astãmãtsescu tu-un loc si stau un chiro (s-fac tsiva, s-dizvursescu, s-mãc, s-beau apã, s-mi bag s-dormu, etc.); fac cunachi tu-un loc; chindurescu, pupusescu, pupsescu, pãpsescu, pãxescu, acundisescu, cundisescu, cudisescu, cundupsescu, cundusescu, astãmãtsescu, lujescu, curdisescu, etc.
{ro: poposi}
{fr: s’arrêter, faire halte}
{en: halt, stop over}
ex: uearlji nu chindruescu (pupusescu, fac cunachi) mash tu-un loc; nu lj-aproachi s-chindrueascã (pupuseascã, s-facã cunachi) tu horli-a lor; earam cu oili cãndu chindrueam tu locurli-a lor

§ chindruit (chin-dru-ítŭ) adg chindruitã (chin-dru-í-tã), chindruits (chin-dru-ítsĭ), chindruiti/chindruite (chin-dru-í-ti) – tsi ari astãmãtsitã iuva (si sta, s-facã tsiva, s-dizvurseascã, s-mãcã, s-bea apã, s-bagã s-doarmã, etc.); tsi ari faptã cunachi tu-un loc; chindurit, pupusit, pupsit, pãpsit, pãxit, acundisit, cundisit, cudisit, cundupsit, cundusit, astãmãtsit, lujit, curdisit, etc.
{ro: poposit}
{fr: arrêté, qui a fait halte}
{en: halted, stopped over}

§ chindruiri/chindruire (chin-dru-í-ri) sf chindruiri (chin-dru-írĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu chindrueashti iuva; chinduriri, pupusiri, pupsiri, pãpsiri, pãxiri, acundisiri, cundisiri, cudisiri, cundupsiri, cundusiri, astãmãtsiri, lujiri, curdisiri, etc.
{ro: acţiunea de a poposi, poposire}
{fr: action de s’arrêter, de faire halte}
{en: action of halting, of stopping over}

§ nichindruit (ni-chin-dru-ítŭ) adg nichindruitã (ni-chin-dru-í-tã), nichindruits (ni-chin-dru-ítsĭ), nichindruiti/nichindruite (ni-chin-dru-í-ti) – tsi nu ari chindruitã; tsi nu ari astãmãtsitã iuva; tsi nu-ari faptã cunachi tu-un loc; nichindurit, nipupusit, neacundisit, nicundisit, nicudisit, nicundupsit, nicundusit, neastãmãtsit, nilujit, nicurdisit, etc.
{ro: care nu a poposit}
{fr: qui n’a pas arrêté, qui n’a fait halte}
{en: who has not halted, who has not stopped over}
ex: armãnj nichindruits (tsi nu-au faptã cunachi) tu cãzãnjli di…

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cunachi1/cunache

cunachi1/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – chin-druirea tsi u fatsi cariva dupã-unã cali lungã (tra s-dizvurseascã, s-mãcã shi s-doarmã); loclu iu chindrueashti cariva, di-aradã, dupã-unã dzuã di cali; shidearea tsi u fatsi tu-un loc (casã, hani, etc.), trã unã dzuã i ma multi, omlu tsi fatsi unã cali lungã; calea tsi u fatsi un om tu-unã dzuã; casa tsi u lja cu nichi cariva, iu va poatã si sta trã putsãn chiro
{ro: popas, locul unde se face popasul; drumul parcurs într-o zi}
{fr: lieu où l’on descend pendant le voyage, halte, étape; station; distance qu’on parcours un jour}
{en: place where someone stops to rest during a journey, eat and sleep; station, stop, halt; distance travelled during a day}
ex: mulili arujirã trã cunachi (tra s-chindrueascã); tutã lumea-i tu cunachi; lu-am cu mini ãn cunachi (shadi cu mini aoa iu chindru-im); iu sã s-ducã cunachi? (iu si sta dupã tsi-astãmãtseashti di cali?); la nã moashi trã cunachi (tra s-shadã s-doarmã), arbineslu yini seara; arucã sãnãtoasã cunachi tu plãtãri; mãni-avem cunachi lungã (cali lungã pãnã s-chindruim seara); cunachea va s-u-agiungã (va s-agiungã tu loclu iu u-avea tu minti s-chindrueascã); toamna, cunãchili (cãljurli) a armãnjlor suntu ma greali, dzuã njicã, neguri, ploiuri, lãschi; featsim cunachea (chindruim tu-un loc) ningã pãduri; featsim cunachi (astãmãtsim tra s-durnjim) nã searã Plevna; iu ai cunachea tini? (iu stai tini cu casa?); tora trã tora am cunachea la hani (stau la hani); cari ãnchiseashti dimneatsa, cãt peanarga s-imnã, cunachea va s-u-agiungã

§ cunacci (cu-nac-cí) sm, sf, adg cunaccioanji/cunaccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji), cunacceadz (cu-nac-cĭádzĭ), cunaccioanji/cu-naccioanje (cu-nac-cĭŭá-nji) – nicuchirlu-a casãljei (a hanãljei) iu fatsi cunachi cariva
{ro: gazda locului unde se face un popas}
{fr: hôte (hôtesse) de la station où on fait une halte}
{en: host (hostess) of the station where someone stops during a journey}

§ cunacciu (cu-nac-cíŭ) sm, sf, adg cunaccii/cunaccie (cu-nac-cí-i), cunaccii (cu-nac-cíĭ), cunaccii (cu-nac-cíĭ) – (unã cu cunacci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cunachi2/cunache

cunachi2/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchiumati, huchimati, iuchiumeti, mekheme, sãrai, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}
ex: va nã giudicãm la cunachea (huchiumatea) di Grebini; pitricuts di la cunachi (huchiumati); mi caftã di la cunachi (giudets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã