|
cumnicari/cumnicare
cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) sf – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcumnicat
cumnicat (cum-ni-cátŭ) adg – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcumnicãturã
cumnicãturã (cum-ni-cã-tú-rã) sf cumnicãturi (cum-ni-cã-túrĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãtici di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni;
(expr: easti (ti) cumnicãturã = (easti) multu putsãn, (easti nã cumatã) multu njicã, canda easti cumnicãtura tsi u da preftul la bisearicã)
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: preftul ãlj deadi cumnicãtura-al Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnicãtura; tsi suntu scafili aisti ahãntu njits, canda nã dai cumnicãturã
(expr: nã dai multu putsãn)
§ cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf cumãnicãturi (cu-mã-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
§ cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf cuminicãturi (cu-mi-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
ex: ishi preftul cu cuminicãtura; cãndu ljai cuminicãtura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts
§ cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-cáĭ), cumnicam (cum-ni-cámŭ), cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) – (ca preftu) dau cumnicãturã a crishtinjlor tra s-lã si ljartã amãrtiili; (ca crishtin) ljau cumnicãturã di la preftu trã ljirtarea-a amãrtiilor tsi-am faptã; cumãnic, cuminic;
(expr:
1: nj-da, canda mi cumnicã = nj-da multu putsãn, ashi cum da preftul la cumnicãturã;
2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumnicã cãt cama-agonja, cã easti etim sã-sh da suflitlu)
cumnic
cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãaxi/axe
axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi
§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)
§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)
§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)
§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi
§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}
§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili
§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu
calici1
calici1 (cã-lícĭŭ) sn calici/calice(?) (ca-lí-ci) – putir tsi easti ufilisit tu bisearicã tu ayisirea-a yinlui ti cumnicari (fãtsearea-a yinlui tu sãndzili-a Hristolui)
{ro: caliciu}
{fr: calice}
{en: chalice}
§ cãlici1 (cã-lícĭŭ) sn cãlici/cãlice(?) (cã-lí-ci) – (unã cu calici1)
cumãnicari/cumãnicare
cumãnicari/cumãnicare (cu-mã-ni-cá-ri) sf – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcumãnicat
cumãnicat (cu-mã-ni-cátŭ) adg – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcumãnicãturã
cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcumãnic
cumãnic (cu-mắ-nicŭ) (mi) vb I – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcuminicari/cuminicare
cuminicari/cuminicare (cu-mi-ni-cá-ri) sf – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcuminicat
cuminicat (cu-mi-ni-cátŭ) adg – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcuminicãturã
cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturãcuminic
cuminic (cu-mí-nicŭ) (mi) vb I – vedz tu cumnicãturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumnicãturã