DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumit

cumit (cu-mítŭ) sm cumits (cu-mítsĭ) – fur vurgar tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Vurgãriiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj i grets, tsi s-alumta trã tritsearea-a Machiduniiljei di sum turtsi la grets, nu la vurgari); cumitagi, andartu, antartu, andarcu, andar, epanastat
{ro: comitagiu bulgar}
{fr: rebelle bulgare, révolté}
{en: Bulgarian rebel}
ex: tu 1903 (anlu unã njilji nauã suti trei), ishirã multsã cumits; grangheadz, scriats ca cumits

§ cumitagi (cu-mi-ta-gí) sm cumitageadz (cu-mi-ta-gĭádzĭ) – (unã cu cumit)

§ cumitii (cu-mi-tí-i) sf cumitii (cu-mi-tíĭ) – atsea tsi featsirã cumitslji cãndu scularã cap contra-a turtsãlor; mintitura tsi s-fatsi cãndu dunjaea sã ximutã contra-a chivernãsiljei; andãrsii, ribilipsiri, panastasi
{ro: rebeliune}
{fr: rébellion}
{en: rebellion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

panastasi/panastase

panastasi/panastase (pa-nás-ta-si) sf panastãsi (pa-nás-tãsĭ) – mutarea cap (ximutarea) tsi u fatsi omlu cari nu va s-ascultã di nomurli astãsiti di domnu-su (di chivernisi, di vãsilii); neascul-tarea (neapruchearea) a arãdzlor astãsiti shi aprucheati di altsã; ribiljo, ribilipsiri, rebilipsiri, ribiljusiri, mutari cap, ximutari, sculari
{ro: revoluţie, rebeliune}
{fr: insurrection, rébellion, soulèvement}
{en: insurrection, rebellion, revolt}

§ epanastat (e-pa-nás-tatŭ) sm epanastats (e-pa-nás-tatsĭ) – un tsi scoalã panastasi; un tsi mutã caplu contra nomurlor astãsiti di chivernisi shi a oaminjlor a ljei; ribilipsit, rebilipsit, ribiljusit, sculat, mutat, ximutat, cumitagi, andartu, antartu, andarcu, andar
{ro: revoluţionar}
{fr: insurgé, révolutionnaire}
{en: insurgent, revolutionary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scriu1

scriu1 (scríŭ) (mi) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (s-pãrãstisescu) cu eali bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati, ascheri, etc.); ascriu, nscriu, scriescu, scriir, ngrãpsescu, grãpsescu; (fig: scriu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: scriat (ngrãpsit) acasã?; ca s-nji scriu (ngrãpsescu) nã lai carti; scrii tutã noaptea; lu scriarã tu oasti (lji ngrãpsirã numa tu-unã tifteri, catalog, tra si s-facã ustash); scriam gionili tu nizami

§ scriat1 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã cu numili-a atsilor tsi vor si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); ascriat, nscriat, scrit, scriirat, ngrãpsit, grãpsit
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: writen}
ex: carti scriatã (ngrãpsitã) di el; numtarlji atselj scriats (fig: mushats, livendzã); featã scriatã (fig: multu mushatã); aleptsãlj shi scriatslji (fig: mushatslji, livendzãlj); tricurã gionjlji scriats cu cundiljlu (fig: mushats ca atselj tsi furã cundiljats, zugrãfsits); grangheadzlji scriats ca cumits; cheaptsãnj scriats (fig: stulsits, mushutsãts, zugrãfsits) di tuti lilicili; Murichea-atsea pirifanã shi Faglu-atsel scriatlu (fig: livendu, fanumin); canda easti scriatã cu cundiljlu (fig: easti multu mushatã)

§ scris1 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat1)

§ scriari1/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; ascriari, nscriari, scriri, scriirari, ngrãpsiri, grãpsiri; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharcu2

sharcu2 (shĭár-cu) adg sharcã (shĭár-cã), shartsi (shĭár-tsi), shar-tsi/shartse (shĭár-tsi) – tsi easti lemaryu, hãrbut, arãu sh-yearacumit; tsi nu-agãrshashti vãrãoarã arãulu tsi-lj s-ari faptã shi totna vã sã-sh lja ahtea; irisharcu
{ro: rapace şi vindicativ}
{fr: rapace et vindicatif}
{en: rapacious and vindictive}

§ irisharcu (i-ri-shĭár-cu) adg irisharcã (i-ri-shĭár-cã), irishartsi (i-ri-shĭár-tsi), irishartsi/irishartse (i-ri-shĭár-tsi) – (unã cu sharcu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yearachin

yearachin (yĭa-ra-chín) sm, sf yearachinã (yĭa-ra-chí-nã), yeara-chinj (yĭa-ra-chínjĭ), yearachini/yearachine (yĭa-ra-chí-ni) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) ma njits; ahmageai, yirãchin, yirachin, hirãchin, ghirãchin, gãrãchin, fitu-rishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, pitrit; (fig: yearachin = (i) gambro i nveastã nauã (ii) un tsi easti gioni ca un yearachin; (iii) un tsi easti niheamã ca glar)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gusha ca di yearachinã

§ yerãchin (ye-rã-chín) sm, sf, adg yerãchinã (ye-rã-chí-nã), yerãchinj (ye-rã-chínjĭ), yerãchini/yerãchine (ye-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)

§ yirachin (yi-ra-chín) sm, sf yirachinã (yi-ra-chí-nã), yirachinj (yi-ra-chínjĭ), yirachini/yirachine (yi-ra-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: ari nari di yirachinã

§ yirãchin (yi-rã-chín) sm, sf yirãchinã (yi-rã-chí-nã), yirãchinj (yi-rã-chínjĭ), yirãchini/yi-rãchine (yi-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: nã vinji yirãchina (fig: nveasta-atsea naua) n casã

§ hirãchinã (hi-rã-chí-nã) sf hirãchinj (hi-rã-chínjĭ) – (unã cu yearachin)
ex: cã-nj ts-adutsi hirãchinã, hirãchinã (fig: nveastã nauã), casã mplinã

§ ghirãchin (ghi-rã-chín) sm, sf ghirãchinã (ghi-rã-chí-nã) sf ghirãchinj (ghi-rã-chínjĭ) ghirãchini/ghirãchine (ghi-rã-chí-ni) – (unã cu yeara-chin)
ex: si-lj cãntã nã ghirãchinã; nveasta nauã, ghirãchina; l-vidzush ghirãchinlu? (fig: glarecicul?)

§ gãrãchin (gã-rã-chínŭ) sm, sf gãrãchinã (gã-rã-chí-nã), gãrãchinj (gã-rã-chínjĭ) shi gãrãchini/gãrãchine (gã-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: mori, oclju di gãrãchinã!

§ yearacumit (yĭa-ra-cu-mítŭ) adg yea-racumitã (yĭa-ra-cu-mí-tã), yearacumits (yĭa-ra-cu-mítsĭ), yea-racumiti/yearacumite (yĭa-ra-cu-mí-ti) – tsi ari unã nari ca di shain, ca di yirãchinã; (fig: yearacumit = tsi easti lemargu, guli-man, sh-caftã s-lja cãt poati di la tutã dunjaea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn