|
|
cumas
cumas (cu-másŭ) sn cumasuri (cu-má-surĭ) – apanghiu (di-aradã faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn pricili di ningã casa-a omlui ca gãljinj (cãnj, cãpri, portsã, etc.); loc iu pravda poati si sta shi s-dizvurseascã; cumash, cusher, cuteatsã, cãsistrã, cocinã, cutumas, apanghiu, bufar
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable à porcs; étable; abri de verge où un animal peut (se) reposer}
{en: hen house; pigsty; cattle-shed; cattle shelter made of switches}
ex: gãljinjli intrarã tu cumas (bufar); la cumas di cãni caftsã sãrmi di pãni?
§ cumash2 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumas)
§ cusher (cu-shĭérŭ) sn cushe-ri/cushere (cu-shĭé-ri) – (unã cu cumas)
§ cuteatsã (cu-teá-tsã) sf cutets (cu-téts) – (unã cu cumas)
§ cãsistrã (cã-sís-trã) sf cãsistri/cãsistre (cã-sís-tri)
ex: s-trapsi pãnã la cãsistra (cumaslu) a gãljinjlor; ca nã turbatã, s-azvimturã la cãsistrã
§ cocinã (có-ci-nã) sf cocini/cocine (có-ci-ni) – (unã cu cumas)
ex: fudzi gãljina dit cocinã
§ cutumas (cu-tu-másŭ) sn cutumasuri (cu-tu-má-surĭ) – (unã cu cumas)
cumash1
cumash1 (cu-máshĭŭ) sn – vedz tu cumashi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumashicumash2
cumash2 (cu-máshĭŭ) sn – vedz tu cumas
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumascumashi/cumashe
cumashi/cumashe (cu-má-shi) sf cumãsh (cu-mắshĭ) – stofã (di mitasi) sh-lucrul tsi s-fatsi cu ea (ca, bunãoarã, distimeli, cãmea-shi, fustani, etc.); soi di hachir, di zofi; (fig: cumashi = soi di om)
{ro: stofă (de mătase)}
{fr: étoffe (de soie)}
{en: (silk) material}
ex: nj-adusi patru cumãsh tra s-nj-aleg; nu ti shtiam ahtari cumashi (fig: soi di om); ahtari cumashi (fig: soi) fu
§ cumash1 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumashi)
bufar
bufar (bu-fárŭ) sm bufari (bu-fárĭ) – apanghiu (faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn di-aradã pricili di ningã casa-a omlui (ca, bunãoarã, gãljinjli, cãnjlji, cãprili, portsãlj, etc.); cumas, cumash, cusher, cuteatsã, cocinã, cãsistrã
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable; abri de verge où un animal peut reposer}
{en: hen house; cattle-shed; cattle shelter made of switches}
cãsistrã
cãsistrã (cã-sís-trã sf – vedz tu cumas
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumascuteatsã
cuteatsã (cu-tea-tsã) sf – vedz tu cumas
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumascutumas
cutumas (cu-tu-másŭ) sn – vedz tu cumas
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cumaspurumbu
purumbu (pu-rúm-bu) sm, sf purumbã (pu-rúm-bã), purunghi (pu-rún-ghi), purumbi/purumbe (pu-rúm-be) – pulj mari cãt unã gai, cu peanili tsi pot s-lja hroma albã, murnã, lai, etc., cu dintana shcurtã, cari poati s-bãneadzã sh-agru, ma di-aradã bãneadzã imir piningã casili-a oaminjlor; pãrumbu, purung; culumbu, culumbush, pilister;
(expr:
1: easti ca un purumbu = easti (i) om imir, mushat, livendu, dultsi, dash, vrut, etc.; (ii) ficiuric, fiticã;
2: s-vor ca doi pãrunghi; bãneadzã ca doi purunghi = s-vor multu, sh-tut chirolu s-bashi, s-diznjardã, s-hãidipsescu)
{ro: porumbel}
{fr: pigeon, colombe}
{en: pigeon, dove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); un purumbu albu ca neaua azbuirã; acãtsai un purumbu; acumpãrã doi purunghi (pilisteri) mushats; featili giuca ca purumbi, s-ti lja haraua!; nu-nj plãndzi, purumbã, nu-nj ti nvirinã, dudie!; ca doi purunghi (pilisteri) aspãreats; ca nishti purumbi lãi; canda eara un purumbu
(expr: eara mushat); s-lji bãneadzã purumbul shi purumba
(expr: ficiorlu sh-feata); gione purumb
(expr: livendu), gione-alãvdat; featã moi, purumba-a mea
(expr: dasha, vruta-a mea); curatã ca purumba
§ purung (pu-rúngŭ) sm purunghi (pu-rún-ghi) – (unã cu purumbu)
ex: ts-avea nã gurã di purung (pilister)
§ pãrumbu (pã-rúm-bu) sm, sf pãrumbã (pã-rúm-bã), pãrunghi (pã-rún-ghi), pãrumbi/pãrumbe (pã-rúm-be) – (unã cu purumbu)
ex: pãunlu shi pãrumbul (pilisterlu); nu-nj plãndzi pãrumbã
(expr: mushata, dasha-a mea); doi pãrunghi, ca doi sori; tsi pãrunghi!
(expr: tsi mushats, tsi dultsi) s-nã bãneadzã!; iu, pãrunghilj
(expr: dashlji) a mei?; muljerli, zvelti, pãrumbili nãsi, la pãndza la-arãu; ari multsã pãrunghi acasã la nãs; curatã ca pãrumba; easti ca un pãrumbu
(expr: easti imir, livendu)
§ culumbu (cu-lúm-bu) sm, sf culumbã (cu-lúm-bã), culunghi (cu-lún-ghi), culumbi/culumbe (cu-lúm-bi) – (unã cu purumbu)
shami/shame
shami/shame (shĭá-mi) sf pl(?) – stofã di sirmã (tsi yini di Damascu); shem, asham, ashami
{ro: stofă de Damasc}
{fr: étoffe de soie rayée fabriquée à Damas}
{en: silk cloth (made in Damascus)}
§ shem (shĭémŭ) sn shemuri (shĭé-murĭ) – (unã cu shami)
ex: shemurli sh-cumashurli
§ ashami/ashame (a-shĭá-mi) sf pl(?) – (unã cu shami)
ex: pãrtitsa cu ashamea
§ asham (a-shĭámŭ) sn ashamuri (a-shĭá-murĭ) – (unã cu shami)
ex: jupã di asham
tsas
tsas (tsásŭ) vb III shi II tsãsui (tsã-súĭ), tsãseam (tsã-seámŭ), tsãsutã (tsã-sú-tã), tsasiri/tsasire (tsá-si-ri) shi tsãseari (tsã-seá-ri) – trec cu suvalnitsa unã multimi di hiri (di tramã) prit altã multimi di hiri (di urdzãturã, di usturã) tra s-fac tu-arãzboi unã pãndzã (veshtu, adimtu, pustavi, etc.);
(expr:
1: tsi s-tsasi = tsi si zburashti, tsi s-fatsi, tsi sã ndreadzi, etc.;
2: s-tsasi multu pri-aoatsi = si-anvãrteashti multu lumea pri-aoatsi, yini sh-fudzi, tut alagã)
{ro: ţese}
{fr: tisser, ourdir}
{en: weave, warp}
ex: si shtibã s-tsasã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; muljarea-aestã tsasi troarã sh-ghini; eara un arãzboi tsi tsãsea sin-gur; aclo iu tsãsea, na iu intrã n casã un mostru; bãgarã arãzboi, tsãsurã, cusurã cãmeasha cu hir ninudat; s-cãntã cãntic din tser shi s-tsasã nã pãndzã di ljin; tsãs unã chilimi tru patru litsã; tsi s-tsasi n hoarã, nu shtim
(expr: tsi shi zburashti lumea, tsi mindueashti s-facã; tsi s-fatsi n hoarã, tsi sã ndreadzi, etc.)
§ tsãsut (tsã-sútŭ) adg tsãsutã (tsã-sú-tã), tsãsuts (tsã-sútsĭ), tsãsuti/tsãsute (tsã-sú-ti) – (multimi di hiri, tramã) tsi easti tricutã cu suvalnitsa prit altã multimi di hiri (usturã); (pãndzã) tsi s-ari faptã la arãzboi
{ro: ţesut}
{fr: tissé, ourdi}
{en: woven, warped}
ex: eara tsãsutã cu buringicã; ninviscut tru cãmeasha tsãsutã di nauãli surãri
§ tsasi-ri/tsasire (tsá-si-ri) sf tsasiri (tsá-sirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mujarea tsasi la-arãzboi; tsãseari
{ro: acţiunea de a ţese}
{fr: action de tisser, d’ourdir}
{en: action of weaving, of warping}
§ tsãseari/tsãseare (tsã-seá-ri) sf tsãseri (tsã-sérĭ) – (unã cu tsasiri)
ex: bitisish di tsãseari?
§ tsãsãtor (tsã-sã-tórŭ) adg tsãsãtoari/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri), tsãsãtori (tsã-sã-tórĭ), tsãsãtoa-ri/tsãsãtoare (tsã-sã-tŭá-ri) – (omlu, muljari i bãrbat) tsi tsasi la arãzboi
{ro: ţesător}