|
|
cumalindru
cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu
cãtãrgar
cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo
§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã
ceapcãn
ceapcãn (cĭap-cắnŭ) sm, sf, adg ceapcãnã (cĭap-cắ-nã), ceapcãnj (cĭap-cắnjĭ), ceapcãni/ceapcãne (cĭap-cắ-ni) – om tsi easti arãu, ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats besã; tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treacã unã banã aspartã sh-pãn-ghioasã
{ro: ceapcân, desfrânat}
{fr: vagabond, fripon, vaurien, débauché}
{en: tramp, rogue, rascal, debauched}
ex: nu mi-ariseashti, easti ceapcãn (om arãu)
§ ceapcãnlãchi/ceap-cãnlãche (cĭap-cãn-lắ-chi) sf ceapcãnlãchi (cĭap-cãn-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac un om s-hibã ceapcãn; soea di purtari tsi u-ari un om ceapcãn; birbantlãchi
{ro: desfrânare, libertinaj}
{fr: débauche; friponnerie, malignité}
{en: debauchery, roguery}
ex: ceapcãn-lãchea (purtarea di ceapcãn) nu-adutsi numã bunã
chirãtã
chirãtã (chi-rã-tắ) sm, sf, adg chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji), chirãtadz (chi-rã-tádzĭ), chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, chiutandal, etepsãz, edepsãz, idipsãz, cumalindru, shiret, hitru, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos, viclean, şmecher, puşlama}
{fr: mauvais, misérable, rusé, fripon, coquin, chien cornu}
{en: mean, despicable, sly, rascal}
ex: cum s-nu hii, gri un chirãtã, bana-ts tutã, tsi altã featsish?; more! tsi lai sãndzi ari chirãtãlu!
demun
demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã
§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)
§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu
§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã
§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
edipsãz
edipsãz (e-dip-sắzŭ) adj edipsãzã (e-dip-sắ-zã), edipsãji (e-dip-sắjĭ), edipsãzi/edipsãze (e-dip-sắ-zi) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; edepsãz, etepsãz, idipsãz, arãu, chiutandal, andihristu, tihilai, blãstimat, chirãtã, cumalindru, ponir, hitru, shi-ret, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos}
{fr: abject, coquin}
{en: mean, rascal}
ex: easti un edipsãz (om arãu, andihristu), nu va veadã hãiri di nãs
§ idipsãz (i-dip-sắzŭ) adj idipsãzã (i-dip-sắ-zã), idipsãji (i-dip-sắjĭ), idipsãzi/idipsãze (i-dip-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)
ex: cãtsauã idipsãzã (tihilai, blãstimatã)
§ edepsãz (e-dep-sắzŭ) adj edepsãzã (e-dep-sắ-zã), edepsãji (e-dep-sắjĭ), edepsãzi/edepsãze (e-dep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)
§ etepsãz (e-tep-sắzŭ) adj etepsãzã (e-tep-sắ-zã), etepsãji (e-tep-sắjĭ), etepsãzi/etepsãze (e-tep-sắ-zi) – (unã cu edipsãz)
§ edepsãzlãchi/edepsãzlãche (e-dep-sãz-lắ-chi) sf edepsãzlãchi (e-dep-sãz-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti (shi-l fatsi s-hibã) edipsãz; lãeatsã faptã di un edipsãz
{ro: ticăloşie}
{fr: abjection, malhonnêteté}
{en: vileness, dishonesty}
ex: mari edepsãzlãchi (lãeatsã, punjireatsã) featsi omlu-aestu
fearicã
fearicã (feá-ri-cã) sf ferits (fé-ritsĭ) – numã datã la ma multi turlii di erburi multu-analti, tsi crescu tu locuri vlãngoasi dit pãduri, cu-unã arãdãtsinã groasã (ca unã pãtatã) tu loc, dit cari creashti truplu a plantãljei, frãndzãli multu mãri, lãrdzi, dintsati sh-analti (ma multu di-un metru), sh-cari nu fatsi lilici;
(expr:
1: om dit fearicã = fur, ponir, cumalindru, etc.;
2: mintea lj-easti la fearicã = mindueashti s-furã, s-arãdã lumea)
{ro: ferigă}
{fr: fougère}
{en: fern}
ex: un pat di fearicã veardi; carnea aburea pi fearica uscatã; truplu tu bisearicã sh-mintea tu fearicã
(expr: mintea-i la furtu); loclu eara mplin di fearicã; tu muntsãlj a noshtri easti multã fearicã; s-trapsi tu fearicã, si-sh scoatã chealea
§ firitsimi/fi-ritsime (fi-ri-tsí-mi) sf firitsinj (fi-ri-tsínjĭ) – multimi di ferits; loc mplin di ferits
{ro: mulţime de ferigi}
{fr: quantité de fougères; endroit couvert de fougères}
{en: quantity of ferns; place covered by ferns}
ex: arupea firitsinjli (cura loclu di fearicã)
firaun
firaun (fi-ra-únŭ) adg firaunã (fi-ra-ú-nã), firaunj (fi-ra-únjĭ), firauni/firaune (fi-ra-ú-ni) – tsi s-aspuni bun pri fatsã ma, pri dinãpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mãlãgar, andihristu, etc.); om tsi nu pots s-lji fats besã; firaon, blãstimat, afurisit, andihristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: perfid, nemernic}
{fr: perfide, vaurien, abominable}
{en: treacherous, rascal, loathsome}
ex: cu firauna (andihrista, blãstimata) atsea s-ti uidiseshti
§ firaon (fi-ra-ónŭ) adg firaoanã (fi-ra-ŭá-nã), firaonj (fi-ra-ónjĭ), firaoani/firaoane (fi-ra-ŭá-ni) – (unã cu firaun)
§ firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf firaunlãchi (fi-ra-un-lắchĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã firaun; atimii
{ro: perfidie, infamie}
{fr: perfidie, infâmie}
{en: treachery, infamy}
ex: alasã-ts firaunlãchea cã cu tsiniva nu va s-pots s-trets
hitru
hitru (hí-tru) adg hitrã (hí-trã), hitri (hí-tri), hitri/hitre (hí-tri) – cari shtii (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) cum s-lu-arãdã pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã s-arãdã lumea cãndu ari ananghi; shiret, shãret, cumalindru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: cauteleux, malin}
{en: cunning, wily}
ex: bãbat hitru (shiret) muljarea eara hitrã (ponirã, vulpi); doi oaminj multu hitsrã (shirets)
lup
lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;