DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culupan

culupan (cu-lu-pánŭ) sn culupani/culupane (cu-lu-pá-ni) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã shi suntu ninga njits; culpan, scutic, scutã, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: diaper}
ex: cu dauã culupani nfãshai feata; culupanili (scutili) vor lari

§ culpan (cul-pánŭ) sn culpani/culpane (cul-pá-ni) – (unã cu culupan)
ex: aflãm mãrata-nã featã tu culpani aspindzuratã di gardu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drãshtealã

drãshtealã (drãsh-teá-lã) sf drãshtelj (drãsh-téljĭ) – unã soi di bãtanji (bãtalji) faptã s-lucreadzã cu apa di la-arãu, iu s-agudescu (cu ciocuti di lemnu) tsãsãturi di lãnã (malina, shiaclu, adimtul, vilendzãli, etc.); grãshtealã, bãtanji, bãtalji, mãndanji; (fig: drãshtealã = (i) loclu iu s-aflã drãshteala, cu apa tsi curã agonja cãndu s-agudeashti di-unã cheadicã (loc, cheatrã, etc.) n cali; vãltoari, tsãfuni, viro, zuryio (ii) (ca adg) ud, muceali)
{ro: dârstă}
{fr: sorte de moulin à foulon}
{en: a kind of fuller}
ex: la drãshtealã shi la moarã; Avdela avea trei drãshtelj; duc vilendzãli la drãsh-tealã; scãrchi arãzboilu, sã s-ducã la drãshtealã (tsifuni, vãltoari) ncãrcatã, sh-di la drãshtealã la bãtanji; nj-yini din pãzari ud, drãshtealã (muceali); ti doari caplu, du-ti la drãshtealã (ca s-ti doarã ma multu!)

§ grãshtealã (grãsh-teá-lã) sf grãshtelj (grãsh-téljĭ) – (unã cu drãshtealã)

§ ndrãshtescu (ndrãsh-tés-cu) vb IV ndrãshtii (ndrãsh-tíĭ), ndrãshteam (ndrãsh-teámŭ), ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtiri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) – bat la (bat tu) drãshtealã tsãsãturi di lãnã (ca malinã, shiac, vilendzã, etc.); ndrãshtedz, bãtãnjusescu, bãtãljusescu; (fig: (trã njits) ndrãshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scutã)
{ro: da la drâstă}
{fr: faire passer dans le moulin à foulon}
{en: full, pass through fuller}
ex: nu li avea ninga ndrãshtitã; nu-nj li ndrãshti ghini; si ndrãshti (fig: s-featsi ud, muceali)

§ ndrãshtit (ndrãsh-títŭ) adg ndrãshtitã (ndrãsh-tí-tã), ndrãshtits (ndrãsh-títsĭ), ndrãshtiti/ndrãshtite (ndrãsh-tí-ti) – tsi fu dat (bãtut shi cãlcat) la drãshtealã; ndrãshtat, bãtãnjusit bãtãljusit
{ro: dat la piuă}
{fr: passé par le moulin à foulon}
{en: fulled}
ex: adusi shiac ndrãshtit (tsi fu tricut la drãshtealã); eara ndrãshtit njiclu (fig: eara ud njiclu, avea faptã pri el), tr-atsea nu acumtinea

§ ndrãshti-ri/ndrãshtire (ndrãsh-tí-ri) sf ndrãshtiri (ndrãsh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã tsãsãturã di lãnã easti bãtutã sh-cãlcatã la drãshtealã; ndrãshtari, bãtãnjusiri, bãtãljusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fashi/fashe

fashi/fashe (fá-shi) sf fãsh (fắshĭ) – cumatã (filii) lungã shi ngustã (di carti, pãndzã, cheali, carni, etc.) tãljatã (aruptã, scoasã) dit unã cumatã ma mari (cu cari si-anvãrteashti, s-leagã, si nvãrtushadzã tsiva); cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi njitslji; pãndzã lungã shi strimtã cu cari s-leagã arãnjlji di pi truplu-a omlui; cumatã, bucatã, filii, scutic, scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, speasi, militsã, miljitsã, nfãshimindu
{ro: faşă, fâşie, scutec, bandă, felie; bucată}
{fr: maillot, bande, bandelette, tranche, morceau}
{en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, slice, piece}
ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash ficiuriclu; li tãljai lungu ca fasha; fashi (cumatã lungã shi strimtã) aruptã dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets fasha sum tini; unã carotsã cu nishti fãsh di pãndzã; arupea di nãsh fãsh (filii, cumãts) di carni; cum strigã, fãsh-fãsh (surii-surii); u scoasi soacrã-sa fãsh-fãsh (cumãts, cumãts); fãsh, fãsh (filii, filii) u disicã; s-ti-adarã fãsh (filii, cumãts); fãsh-filii (cumãts, cumãtici) li scoasirã; fãsh ãntredz di nãvai si scula nsus; fãsh-fãsh u scoasirã (u featsirã cumãts)

§ nfash (nfáshĭŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãsha-ri/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – anvãrtescu un njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alãxescu scuta-a njiclui; anvãrtescu unã fashi pristi tsiva (unã mãnã, cicior, aranã, etc.); (fig: nfash = (trã muljari) amintu, fac njic)
{ro: înfăşa; naşte}
{fr: emmailloter; naître}
{en: swaddle (infant), put on diaper; give birth}
ex: nat ãn leagãn sã nu nfashi; muljarea, cãndu s-apruchea sã nfashi (fig: s-amintã njic), s-dutsea tu pãduri di nfãsha (fig: aminta natlu); nveasta nfãshe (bãgã culpani la; icã fig: amintã) doi ficiori; tora lu nfãshai (lj-bãgai fasha)

§ nfãshedz (nfã-shĭédzŭ) (mi) vb I nfãshai (nfã-shĭáĭ), nfãsham (nfã-shĭámŭ), nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshari/nfãshare (nfã-shĭá-ri) – (unã cu nfash)

§ nfãshat (nfã-shĭátŭ) adg nfãshatã (nfã-shĭá-tã), nfãshats (nfã-shĭátsĭ), nfãsha-ti/nfãshate (nfã-shĭá-ti) – (natlu) a curi ãlj s-ari bãgatã un culupan; (mãnã, aranã, cicior, etc.) ligat cu-unã fashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gardu

gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)

§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã

§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}

§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}

§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

miljitsã

miljitsã (mi-ljí-tsã) sf miljitsã (mi-ljí-tsã) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; mili-tsã, spargan, spargãn, culpan, culupan, scutic, scutã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les nourrissons)}
{en: swaddling clothes, diaper}

§ militsã (mi-lí-tsã) sf militsã (mi-lí-tsã) – (unã cu miljitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scutic

scutic (scú-ticŭ) sn scutitsi/scutitse (scú-ti-tsi) – pãndzã groasã sh-ascurã; cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; scutã, culpan, culupan, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: pânză mai groasă; scutec, faşă}
{fr: étoffe grossière; maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: rough cloth, coarse fabric; diaper}
ex: cu scutic (pãndzã groasã sh-ascurã) adari sãmarili; nu shtiu cum trapsi s-umplã un sumar cu palji shi lj-arupsi chealea shi scuticlu; nu-nj plãndzi, feata-nj, ma tsãni scuticlu aestu s-ts-anvãrteshtsã ficiorlji; lj-bãgash scuticlu (culupanlu) a njiclui?

§ scutã (scú-tã) sf scuti/scute (scú-ti) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; scutic, culpan, culupan, spargan, spargãn, militsã, miljitsã, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: swaddling clothes, diaper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spargan

spargan (spár-ganŭ) sn spargani/spargane (spár-ga-ni) – cumatã lungã shi strimtã di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; spargãn, culpan, culupan, scutic, scutã, militsã, miljitsã, speasi, fashi, nfãshimindu
{ro: scutec, faşă}
{fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)}
{en: swaddling clothes, diaper}
ex: pri spargan bãgat

§ spargãn (spár-gãnŭ) sn spargãni/spargãne (spár-gã-ni) – (unã cu spargan)

§ spãrgãnami/spãrgãname (spãr-gã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di spargani; chirolu tsi natslji poartã spargani
{ro: mulţime de scutec}
{fr: quantité de langes)}
{en: multitude of diapers}
ex: ficiuritslji dit spãrgãnami (chirolu tsi purta scuti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

speasi/spease

speasi/spease (speá-si) sf pl – cumãts lundzi shi strimti di pãndzã cu cari si nfashi natslji dupã tsi s-amintã; spargani, spargãni, culpani, culupani, scuti, militsi, miljitsi, fãsh
{ro: scutece, faşe}
{fr: maillots, couches (pour emmailloter les enfants)}
{en: swaddling clothes, diapers}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spindzur

spindzur (spín-dzurŭ) (mi) vb I spindzurai (spin-dzu-ráĭ), spin-dzuram (spin-dzu-rámŭ), spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzura-ri/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) – capitlu-a unui lucru lu-acats di tsiva, sh-lu-alas alantu capit s-cadã cãtrã nghios fãrã-andoapir; (tra s-lu vatãm un om), ãlj bag unã funi deavãrliga di gushi, sh-lu-alas s-cadã fãrã-andoapir cãtrã n ghios; aspindzur, acats, ascalnu;
(expr:
1: om spindzurat! = om multu-arãu, tihilai, andihristu, blistimat;
2: spindzur caplu = aplec caplu cã nj-easti arshini;
3: si spindzurã di mini = s-acatsã, yini dupã mini;
4: spindzur nãrli = dipun nãrli cãndu tsiva nu mi-arãseashti, chicusescu, mi cãrteashti;
5: ãnj spindzur tãmbarea = mi curdusescu tu-un loc sh-nu voi s-fug;
6: s-lji spindzuri apala di gushi! = easti multu gioni!;
7: va tsã spindzur lingura = nu va tsã dau tsiva s-mãts;
8: lu-alas lucrul spindzurat = lu-alas lucrul ashi cum easti, nibitisit, nidizligat, cã nu pot s-lji dau di cali;
9: canda-l duc s-lu spindzurã = canda sh-chiru tutã ilpida, ahãt deaspir easti)
{ro: spânzura, atârna, agăţa}
{fr: (se) pendre, (s’)accrocher}
{en: hang}
ex: spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã; spindzurã-mi di grendã; spindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tufechea; calotihã di tini cã mash ti spindzurarã; spindzurarã tsintsi furi tu pãzari; ari tsintsi ficiori spindzurats
(expr: blistimats); aoa va sã spindzurãm tãmbarea
(expr: va nã shidem, curdusim) aestã noapti; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); gioni, s-lji aspindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni); shi spindzurã nãrli nã palmã nghios
(expr: s-cãrti, si nvirinã multu)

§ spindzurat (spin-dzu-rátŭ) adg spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzurats (spin-dzu-rátsĭ), spin-dzurati/spindzurate (spin-dzu-rá-ti) – tsi easti acãtsat di tsiva di-un capit shi alãsat s-cadã fãrã andoapir di-alantu capit; aspindzurat, acãtsat, ascãlnat
{ro: spânzurat, atârnat, agăţat; blestemat, nemernic}
{fr: pendu, accroché; baissé, embrouillé, coquin}
{en: hanged}
ex: easti spindzurat (spindzurat di gushi icã angãrlimat, ascãlnat) di cucosh; cu caplu spindzurat
(expr: aplicat di-arshini) imna; armasi cu nãrli spindzurati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn