DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ashternu

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Colonja

Colonja (Co-ló-nja) sf fãrã pl – numa-a locurlor (Colonja) dit Arbinishii, namisa di Curceaua shi Deniscu, di ningã Gramusti, locurli di iu fudzirã armãnjlji grãmusteanj tsi s-dusirã tu Vurgãrii, dupã tsi horli a lor furã afãnsiti di Ali Pãshelu; (fig: colonja = atsea tsi s-fatsi cãndu un loc easti cãtãstrãpsit, cu oaminjlji tsi bãneadzã-aclo sh-averli-a lor; afãnizmo, halazmo, ciupulic, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri)
{ro: regiuni din Albania}
{fr: Région d,Albanie}
{en: region in Albania}

§ culunjat (cu-lu-njĭátŭ) sm, sf culunjatã (cu-lu-njĭá-tã), culunjats (cu-lu-njĭátsĭ), culunjati/culunjate (cu-lu-njĭá-ti) – om tsi bãneadzã Colonja; om a curi fumealji s-tradzi di locurli di cãtrã Colonja; culunjar
{ro: locuitor din Colonja}
{fr: habitant de Colonja}
{en: inhabitant of Colonja}
ex: trã nã Lenã culunjatã; atselj cãnj di culunjats

§ culunjar (cu-lu-njĭárŭ) sm, sf culunjarã (cu-lu-njĭá-rã), culunjari (cu-lu-njĭárĭ), culunjari/culunjare (cu-lu-njĭá-ri) – (unã cu culunjat)
ex: muntsãlj suntu mplinj di culunjari; multi culunjari va s-armasirã vedui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hazmu1

hazmu1 (ház-mu) sm haznji (ház-nji) shi hãznji (hắz-nji) – atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu (va sã-lj facã arãu); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fatsã di tsiva; atsel cu cari s-alumtã cariva; azmu, ehtru, ehtur, dushman, nioaspi
{ro: duşman, adversar}
{fr: ennemi, adversaire}
{en: enemy, adversary}
ex: avea hazmu (ehtru) un culunjat; nj-aflai hazmu n calea mari; lu-aveam hazmu (dushman, ehtru) atumtsea; eara si s-vatãmã doilji haznji (dushmanj) tu pãzarea mplinã; s-nu-lj dzãts ashi, cã va ti lja hazmu (va tsã-l fats ehtru)

§ azmu (áz-mu) sm pl(?) – (unã cu hazmu1)
ex: sh-cu somnul mi-acãtsai azmu

§ hãzmusescu (hãz-mu-sés-cu) vb IV hãzmusii (hãz-mu-síĭ), hãzmuseam (hãz-mu-seámŭ), hãzmusitã (hãz-mu-sí-tã), hãzmusiri/hãzmusire (hãz-mu-sí-ri) – lu-aurãscu pri cariva sh-nu-lj voi bunlu; u-aspun ura tsi u am trã cariva i tsiva; ehtripsescu, ehtrevsescu, u duc zãti, u duc sheri
{ro: urî, duşmăni}
{fr: haïr, avoir de l’hostilité}
{en: hate, show enmity}
ex: s-avea hãzmusitã (s-avea ehtripsitã) multu chiro, ma puitirã; mi hãzmusii (mi feci hazmu) cu vitsinjlji trã nãs

§ hãzmusit (hãz-mu-sítŭ) adg hãzmusitã (hãz-mu-sí-tã), hãzmusits (hãz-mu-sítsĭ), hãzmusiti/hãzmusite (hãz-mu-sí-ti) – atsel tsi easti aurãt di cariva tsi nu-lj va bunlu; ehtripsit, ehtrevsit
{ro: duşmănit}
{fr: haï par un ennemi; envié}
{en: hated by an enemy}

§ hãzmusiri/hãzmusire (hãz-mu-sí-ri) sf hãzmusiri (hãz-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un hãzmuseashti; ehtripsiri, ehtrevsiri
{ro: acţiunea de a urî, de a duşmăni; duşmănire}
{fr: action de haïr, d’avoir de l’hostilité}
{en: action of hating, of showing enmity}

§ hãseanlichi/hãseanliche (hã-sean-lí-chi) sf hãseanlichi (hã-sean-líchĭ) – atsea (ura, nivrearea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi mirachea (ahtea) tsi u au tra sã-sh facã arãu; atsea tsi aducheashti un om tr-atsel tsi nu lj-easti dip harish (tsi lj-easti analut, tsi lu-agnuseashti, pri cari nu va s-lu veadã n fatsã, etc.); dushmãnilji, amahi, cãrezi, niuspitsãlji, ehtrã, ihtrilji, ehtrilji, zãti, shãrã, sheri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn