DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrbush1

cãrbush1 (cãr-búshĭŭ) sm pl(?) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei, adratã ca un shcop cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus; furcã di turtseari, furcã, culistrã, dihalã, drugã
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culistrã

culistrã (cu-lís-trã) sf culistri/culistre (cu-lís-tri) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adratã ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); furcã di turtseari, furcã, cãrbush, dihalã, drugã
{ro: furcă (de tors inul sau bumbacul)}
{fr: quenouille à tordre du lin ou du coton}
{en: distaff (for cotton or flax)}
ex: cu fusili shi cu culistrili (furtsili) acãtsã s-imnã di hoarã-hoarã; u-avdza n cali cã dzãtsi “cari lja fusi! ai cã dusi! culistrã, mulistrã!”

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dihalã

dihalã (di-há-lã) sf dihãlj (di-hắljĭ) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); furcã, cãrbush, culistrã, drugã
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drugã1

drugã1 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unu fus); furcã di turtseari; furcã, cãrbush, culistrã, dihalã;
(expr: nu lj-u bunã druga = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, nvitsãtura)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: nu lj-u bunã druga
(expr: lj-easti leani sh-nu para lu-ariseashti cartea) a ficiorlui a tãu

§ drugã2 (drú-gã) sf drudzi/drudze (drú-dzi) – lãnã i bumbac moali torsu anapuda trã mplãtirea-a pãrpodzlor
{ro: lână (bumbac) de ciorapi}
{fr: laine molle filée à l’envers, dont on tricote des bas}
{en: wool (cotton) made for socks}
ex: druga (lãnã albã trã pãrpodz) nyeadzã shi chiureadzã (angucitoari: oulu); acãtsarã s-pispileascã nãshti ciomburi di neauã cãt druga

§ drug (drúgŭ) sn drudzi/drudze (drú-dzi) – hãlati trã turtseara-a lãnãljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvãrtescu hirili shutsãti di lãnã; fus; (fig: drug = hirlu torsu sh-adunat tu-un fus)
{ro: fus}
{fr: fuseau}
{en: spindle}
ex: torshu dauã drudzi mplini (fig: fusi mplini di hir)

§ ndrug (ndrúgŭ) vb I ndrugai (ndru-gáĭ), ndrugam (ndru-gámŭ), ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugari/ndrugare (ndru-gá-ri) – bag lãna pi fus (drugã) sh-u fac hiri; torcu lãna di pi drugã
{ro: toarce cu fusul}
{fr: filer avec la quenouille}
{en: spin with the distaff}
ex: u doari dzeadzitlu sh-nu poati si ndrugã (s-toarcã); ndrugã (toartsi) cãti dauã cairi pi dzuã; ndrugã hirlu (bagã hirlu pi drugã)

§ ndrugat (ndru-gátŭ) adg ndrugatã (ndru-gá-tã), ndrugats (ndru-gátsĭ), ndrugati/ndrugate (ndru-gá-ti) – (hir, lãnã) tsi easti toarsã pi drugã
{ro: tors}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

furcã2

furcã2 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) – hãlati tri turtsearea-a lãnãljei (adrat ca unã prãjinã, cu un fuljor la un capit dit cari muljarea tradzi lãnã cu mãna, putsãnã cãti putsãnã, tra s-u shutsã shi s-u facã hiri cu agiutorlu-a unui fus); cãrbush, culistrã, dihalã, drugã;
(expr:
1: nu lj-u bunã furca = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, sculia, nvitsãtura;
2: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri, muljirescu)
{ro: furcă (de tors)}
{fr: quenouille}
{en: distaff}
ex: yinea cu furtsili n brãn; cu furca s-lu hrãneam; sh-alãsã furca cu fuslu dupã ushi; lja furca cu fuslu shi li-azboairã nafoarã tu avlii; yin treili miri, cu furca n brãn shi cu fuslu tu mãnã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu-i lucru di muljeri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã