DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

colindu

colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)

§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}

§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)

§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)

§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

topuzganã

topuzganã (to-puz-gá-nã) sf topuzgani/topuzgane (to-puz-gá-ni) – ciumagã cu un capit stronghil ma gros (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); ciumagã cu cari culindãtorlji bat la ushi; tupuzganã, tupuz, tupuzi, tãpuzi, buzdugan, buzduganã, buzdugani, fupuzganã, stupaganã, ciumagã, mãciucã, shopcã, sopcã, ghioagã
{ro: buzdugan, măciucă, ciomag}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club, stick}

§ tupuzganã (tu-puz-gá-nã) sf tupuzgani/tu-puzgane (tu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ fupuzganã (fu-puz-gá-nã) sf fupuzgani/fupuzgane (fu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ stupaganã (stu-pa-gá-nã) sf stupagani/stupagane (stu-pa-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ tupuz (tu-púzŭ) sn tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuzganã)
ex: arucã tupuzlu s-lu-agudeascã, ma hiljlu di-amirã, ashtiptã tupuzlu cu mãnjli

§ tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) sf tupuzi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuz-ganã)

§ tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) sf tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) – (unã cu topuzganã)

§ buzdugan (buz-du-gánŭ) sn buzduga-ni/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-u cãrtsãnea a muntilui cu buzduganlu

§ buzduganã (buz-du-gá-nã) sf buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: am mulã, buzduganã

§ buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) sf buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-plãscãnii unã cu buzduganea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         vedz: buzduganea