Dictsiunar

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

ex: muljari nchindisitã (cun-diljatã, buisitã tu fatsã); tsãsea unã chilimi nchindisitã; purta dulumã di vestu nchindisit (stulsit) cu flori di hrisosmã

§ nchin-disiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) sf nchindisiri (nchin-di-sírĭ) – (unã cu chindisiri)

§ chindisãturã (chin-di-sã-tú-rã) sf chin-disãturi (chin-di-sã-túrĭ) – cusutura faptã cu aclu sh-cu hiri di multi buei tra s-chindiseascã unã pãndzã (cãmeashi, gulir i mã-nits), cu lilici, pulj, etc.; chendimã, chindimã, chindinã, vãchii, oimã, benchi, birbilj
{ro: broderie}
{fr: broderie}
{en: lace}

§ chendimã (chĭén-di-mã) sf chindimati/chindimate (chin-dí-ma-ti) – (unã cu chindisãturã)

§ chindimã (chín-di-mã) sf chindimati/chindimate (chin-dí-ma-ti) – (unã cu chindisãturã)
ex: iu nvitsash tini chindima aestã?

§ chindinã (chin-dí-nã) sf chindini/chindine (chin-dí-ni) – (unã cu chindisãturã)

§ chin-drisescu (chin-dri-sés-cu) vb IV chindrisii (chin-dri-síĭ), chin-driseam (chin-dri-seámŭ), chindrisitã (chin-dri-sí-tã), chindrisi-ri/chindrisire (chin-dri-sí-ri) – (unã cu chindisescu)
ex: chindrisea (buisea, nvupsea) la portsã, alti undzea

§ chindrisit (chin-dri-sítŭ) adg chindrisitã (chin-dri-sí-tã), chindrisits (chin-dri-sítsĭ), chindrisiti/chindrisite (chin-dri-sí-ti) – (unã cu chindisit)
ex: cali lungã, chindrisitã (stulsitã, mushitsãtã, chindisitã) cu yeamãndzi; vãloagã chindrisitã (chindisitã) cu lilici; cãravi chindrisitã (zugrãfsitã); cu ocljul chindrisit (cundiljat)

§ chindrisiri/chindrisire (chin-dri-sí-ri) sf chindrisiri (chin-dri-sírĭ) – (unã cu chindisiri)

§ dischindisescu (dis-chin-di-sés-cu) vb IV dischindisii (dis-chin-di-síĭ), dischindiseam (dis-chin-di-seámŭ), dischindisitã (dis-chin-di-sí-tã), dischindisiri/dis-chindisire (dis-chin-di-sí-ri) – disfac (aspargu) chindisãtura tsi s-aflã pi-un lucru
{ro: desface (strica) broderia unui lucru}
{fr: défaire une broderie}
{en: undo, take apart an embroidery (lace)}
ex: chindisi pãrpodzli cu cardzelj shi li dischindisi deapoea cã nu lj-arãsi cum ishirã

§ dischindisit (dis-chin-di-sítŭ) adg dischindisitã (dis-chin-di-sí-tã), dischindisits (dis-chin-di-sítsĭ), dischindisiti/dischindisite (dis-chin-di-sí-ti) – lucru tsi-lj s-ari disfaptã (aspartã) chindisãtura
{ro: desfăcut (lucrul de broderie)}
{fr: défait (une broderie)}
{en: undone, taken apart (embroidery, lace)}

§ dischindisiri/dischindisire (dis-chin-di-sí-ri) sf dischindisiri (dis-chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dischindiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a desface (strica) lucrul de broderie}
{fr: action de défaire une broderie}
{en: action of undoing, of taking apart an embroidery (lace)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

colindu

colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)

§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}

§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)

§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)

§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

3: nari cundiljatã = nari ndreaptã ca cundiljlu)
{ro: încondeiat, desenat}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: canda eara cundiljatã (zugrãfsitã), ahãtã mushuteatsã eara; frãntseali cundiljati (scriati, dati cu cundiljlu)

§ cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) sf cundiljeri (cun-di-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cundiljadzã tsiva; stulsiri, cundiljisiri, cundiljusiri
{ro: acţiunea de a încondeia, de a desena; încondeiere, desenare}
{fr: action de dessiner un trait, de consigner}
{en: action of drawing (of sketching or painting) with a pen (brush)}
ex: cundiljarea (zugrãpsirea cu cundiljlu)-a oauãlor ti Pashti

§ ncundilj (ncun-díljŭ) vb I ncundiljai (ncun-di-ljĭáĭ), ncundiljam (ncun-di-ljĭámŭ), ncundiljatã (ncun-di-ljĭá-tã), ncundiljari/ncundiljare (ncun-di-ljĭá-ri) – (unã cu cundiljedz)
ex: shtii si ncundilji (s-da cu cundiljlu) mushat; nji ncundilje (nji stulsi, pilichisi) culindarlu

§ ncun-diljat (ncun-di-ljĭátŭ) adg ncundiljatã (ncun-di-ljĭá-tã), ncun-diljats (ncun-di-ljĭátsĭ), ncundiljati/ncundiljate (ncun-di-ljĭá-ti) – (unã cu cundiljat)

§ ncundiljari/ncundiljare (ncun-di-ljĭá-ri) sf ncundiljeri (ncun-di-ljĭérĭ) – (unã cu cundiljari)

§ cundiljisescu (cun-di-lji-sés-cu) vb IV cundiljisii (cun-di-lji-síĭ), cundiljiseam (cun-di-lji-seámŭ), cundiljisitã (cun-di-lji-sí-tã), cundiljisiri/cundiljisire (cun-di-lji-sí-ri) – (unã cu cundiljedz)

§ cundiljisit (cun-di-lji-sítŭ) adg cundiljisitã (cun-di-lji-sí-tã), cundiljisits (cun-di-lji-sítsĭ), cundiljisiti/cundiljisite (cun-di-lji-sí-ti) – (unã cu cundiljat)

§ cundiljisiri/cundiljisire (cun-di-lji-sí-ri) sf cundiljisiri (cun-di-lji-sírĭ) – (unã cu cundiljari)

§ cundiljusescu (cun-di-ljĭu-sés-cu) vb IV cundiljusii (cun-di-ljĭu-síĭ), cundiljuseam (cun-di-ljĭu-seámŭ), cundiljusitã (cun-di-ljĭu-sí-tã), cundiljusiri/cundiljusire (cun-di-ljĭu-sí-ri) – (unã cu cundiljedz)

§ cundiljusit (cun-di-ljĭu-sítŭ) adg cundiljusitã (cun-di-ljĭu-sí-tã), cundiljusits (cun-di-ljĭu-sítsĭ), cundiljusiti/cun-diljusite (cun-di-ljĭu-sí-ti) – (unã cu cundiljat)

§ cundiljusi-ri/cundiljusire (cun-di-ljĭu-sí-ri) sf cundiljusiri (cun-di-ljĭu-sírĭ) – (unã cu cundiljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}

{fr: action de mordre}
{en: action of biting}
ex: greauã mãshcari-lj fatsi cãnili

§ mãshcari2/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – dureari yii shi tãljitoasã tsi lu-agudeashti omlu iuva tu trup, dinãcali, ca unã sulã; giunglju, sulã, pundziri, amurtsãt, stihiptu, ntsãpãturã
{ro: junghi}
{fr: douleur soudaine et violente en un point du corps}
{en: short and sharp pain in some part of the body}
ex: easti lãndzitã, ari mãshcari (amurtsãt, giunglju)

§ mushcu1 (músh-cu) (mi) vb I mushcai (mush-cáĭ), mushcam (mush-cámŭ), mushcatã (mush-cá-tã), mushcari/mushcare (mush-cá-ri) – (unã cu mãshcu)
ex: s-nji mushcu mãnjli; giunarlji cãdzuts mushca tsara
(expr: murea turculinda-si pri tsarã); cãnili aestu mi mushcã; mushcai un mer; mi mushcã sharpili
(expr: cãdzui pri mãri cripãri, taxirãts); mi mushcã pãntica
(expr: mi doari pãntica); cãnili tsi-alatrã, nu ti mushcã

§ mushcat (mush-cátŭ) adg mushcatã (mush-cá-tã), mushcats (mush-cátsĭ), mushca-ti/mushcate (mush-cá-ti) – (unã cu mãshcat)
ex: l-vidzui cã eara ca mushcat di sharpi
(expr: multu cripat)

§ mushca-ri1/mushcare (mush-cá-ri) sf mushcãri (mush-cắrĭ) – (unã cu mãshcari1)
ex: unã mushcari di mer shi ocljilj acãtsarã sã-lj yinã; more, mushcari tsi-lj feci!

§ mushcari2/mushcare (mush-cá-ri) sf mushcãri (mush-cắrĭ) – (unã cu mãshcari2)

§ mãshcãturã (mãsh-cã-tú-rã) sf mãshcãturi (mãsh-cã-túrĭ) – cumata tsi pot s-arup dit un lucru (tsi s-mãcã) cãndu-l mãshcu cu dintsãlj; tutã mãcarea tsi poati si s-bagã nãoarã n gurã, si s-measticã shi si sã ngljitã; arana tsi armãni pi truplu-a unui dupã tsi easti mãshcat (di cãni, mushconj, etc.); soea cu cari sh-bagã cariva dintsãlj tra s-mãshcã; durearea tsi-aduchescu cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) tsiva; mushcãturã; (fig:
1: mãshcãturã = (i) cumatã njicã cãt unã mãshcãturã, cumãticã; (ii) (easti) njic, putsãn, cãt unã mãshcãturã; expr:
2: nu bag mãshcãturã n gurã = nu mãc tsiva, stau agiun;
3: tri unã mãshcãturã di pãni = (lucra) tri dip tsiva, tri cãt s-bãneadzã;
4: nu-nj si bagã n gurã, mãshcãturã di pãni = nu-nj yini s-mãc; nu pot s-mãc di nvirinat tsi hiu; hiu multu nvirinat)
{ro: îmbucătură}
{fr: bouchée, morceau}
{en: mouthful, piece (of food)}
ex: tãlja sh-arca cãti nã mãshcãturã di pãni; mãcã nã mãshcãturã di pãni sh-un picurar; ti ari cãt nã mãshcãturã (fig: njic, putsãn, cãt unã mãshcãturã); mari mãshcãturã shi amaneti lj-avem ficiorlji; u featsirã mãshcãturi, mãshcãturi (fig: cumãts, cumãtits); loai nã mãshcãturã (cumatã njicã) di pãni; s-fure un di fratslji ma mãri, va-l mãc, unã mãshcãturã va-l fac; sãrglji s-lu ngljitã, ca nã mãshcãturã

§ mushcãturã (mush-cã-tú-rã) sf mushcãturi (mush-cã-túrĭ) – (unã cu mãshcãturã)
ex: lj-adrai tuts mushcãturi (fig: cumãts); pãngãnã easti mushcãtura di shoaric; loai nã mushcãturã di pãni ca s-nji frãngu foamea; mushcãturã nu bãgai tu gurã
(expr: nu mãcai dip tsiva)

§ mãshcãturicã (mãsh-cã-tu-rí-cã) sf mãshcãturits (mãsh-cã-tu-rítsĭ) – mãshcãturã njicã
{ro: îmbucătură mică}
{fr: petite bouchée}
{en: small mouthful}
ex: s-ti-aflarim tini dinãinti, nã mãshcãturicã va ti fac

§ mursic (múr-sicŭ) (mi) vb I mursicai (mur-si-cáĭ), mursicam (mur-si-cámŭ), mursicatã (mur-si-cá-tã), mursicari/mursicare (mur-si-cá-ri) – (unã cu mãshcu)

§ mursicat (mur-si-cátŭ) adg mursicatã (mur-si-cá-tã), mursicats (mur-si-cátsĭ), mursicati/mursicate (mur-si-cá-ti) – (unã cu mãshcat)

§ mursicari/mursicare (mur-si-cá-ri) sf mursicãri (mur-si-cắrĭ) – (unã cu mãshcari1)
ex: yeatsa tsi s-nu aibã shi tsiva pidipsiri sh-mursicari, nu ari trã videari (nu ari tu lumi)

§ mãshcãturedz (mãsh-cã-tu-rédzŭ) (mi) vb I mãshcãturai (mãsh-cã-tu-ráĭ), mãshcãturam (mãsh-cã-tu-rámŭ), mãshcãturatã (mãsh-cã-tu-rá-tã), mãshcãturari/mãshcãturare (mãsh-cã-tu-rá-ri) – bag mãcari n gurã sh-u mãc; u ngljit cu agunjii mãcarea din gurã; l-fac un lucru cumãts; mbuc, mãc, cumãtisescu; (fig: mi mãshcãturedz = (i) mi dishiledz, mi fac cumãts; (ii) nj-ljau zverca, li cãrtsãnescu di iuva)
{ro: îmbuca, îmbucătăţi}
{fr: emboucher, manger; morceler}
{en: gobble up, break up into pieces}
ex: mãshcãturats (mãcats) shi sculats-vã; nã mãshcãturãm (fig: nã dishilãm, nã misucupsim) cu binetslji di cãpestru; noi nã mãshcãturam ninga; s-frãmsi shi s-mãshcãturã (s-featsi cumãts, fudzi, sh-lo zverca) lamnja di-aclo; fudz di-aoa, mãshcãtureadzã-ti (cãrtsãnea-li, lja-ts zverca di-aoa, s-ti lja neclu)

§ mãshcãturat (mãsh-cã-tu-rátŭ) adg mãshcãturatã (mãsh-cã-tu-rá-tã), mãsh-cãturats (mãsh-cã-tu-rátsĭ), mãshcãturati/mãshcãturate (mãsh-cã-tu-rá-ti) – tsi easti bãgat ãn gurã; tsi easti mãcat; mbucat, mãcat
{ro: îmbucat, îmbucătăţit, mâncat}
{fr: embouché, mangé; morcelé}
{en: gobbled up; broken up into pieces}

§ mãshcãtura-ri/mãshcãturare (mãsh-cã-tu-rá-ri) sf mãshcãturãri (mãsh-cã-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ambucã tsiva, mbucari, mãcari
{ro: acţiunea de a îmbuca, de a îmbucătăţi; îmbucare; îmbucătăţire}
{fr: action d’emboucher, de mettre en morceaux}
{en: action of gobbling up; of breaking into pieces}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

topuzganã

topuzganã (to-puz-gá-nã) sf topuzgani/topuzgane (to-puz-gá-ni) – ciumagã cu un capit stronghil ma gros (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); ciumagã cu cari culindãtorlji bat la ushi; tupuzganã, tupuz, tupuzi, tãpuzi, buzdugan, buzduganã, buzdugani, fupuzganã, stupaganã, ciumagã, mãciucã, shopcã, sopcã, ghioagã
{ro: buzdugan, măciucă, ciomag}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club, stick}

§ tupuzganã (tu-puz-gá-nã) sf tupuzgani/tu-puzgane (tu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ fupuzganã (fu-puz-gá-nã) sf fupuzgani/fupuzgane (fu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ stupaganã (stu-pa-gá-nã) sf stupagani/stupagane (stu-pa-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ tupuz (tu-púzŭ) sn tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuzganã)
ex: arucã tupuzlu s-lu-agudeascã, ma hiljlu di-amirã, ashtiptã tupuzlu cu mãnjli

§ tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) sf tupuzi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuz-ganã)

§ tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) sf tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) – (unã cu topuzganã)

§ buzdugan (buz-du-gánŭ) sn buzduga-ni/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-u cãrtsãnea a muntilui cu buzduganlu

§ buzduganã (buz-du-gá-nã) sf buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: am mulã, buzduganã

§ buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) sf buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-plãscãnii unã cu buzduganea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: buzduganea