DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

colindu

colindu (có-lin-du) sn colindi/colinde (có-lin-di) –
1: unã soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu s-hibã moali sh-dultsi; culindã, culac, ghivrec, ghiuvrec, clurã; zãhãrtari (bumboanã, ciuculatã, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alagã cu colinda seara, ninti di Crãciun;
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; culindar
{ro: covrig, colăcel}
{fr: craquelin rond; fruits, bombons, chocolat, etc. qu’on donne aux chanteurs de Noël}
{en: bagel; fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling Christmas eve}
ex: culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindã (cu-lín-dã) sf culindi/culinde (cu-lín-di) – (unã cu colindu)

§ Colinda1 (Có-lin-da) sf fãrã pl – noaptea (dzua) di nãintea-a Crãciunlui
{ro: Moş Ajun}
{fr: la veille de Noël}
{en: Christmas eve}

§ colinda2 (có-lin-da) invar – atsea tsi fac njitslji seara di Crãciun, cãndu alagã di casã-casã tra s-lã oarã a oaminjlor
{ro: colinde}
{fr: chants de Noël, chantés par les enfants, la veille de Noël}
{en: children’s caroling, the evening before Christmas}
ex: nãinti di Crãciun, ficiorlji s-duc colinda (alagã cu colinda)

§ culindu (cu-lín-du) sm invar – (unã cu colinda2)

§ culindar (cu-lin-dárŭ) sm, sf culindarã (cu-lin-dá-rã), culindari (cu-lin-dárĭ), culindari/culindare (cu-lin-dá-ri) –
1: ficior (featã) tsi alagã cu colinda (tsi s-dutsi cu colinda);
2: unã soi di bãstuni (shcop) cu cari njitslji alagã cu colinda seara di Crãciun; colindu
{ro: colindător}
{fr: chanteur de Noël}
{en: Christmas caroler}
ex: nj-trec prit minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alagã cu colinda); culindarlji au tu mãnã cãti unã colindã (culac)

§ culindedz (cu-lin-dédzŭ) vb I culindai (cu-lin-dáĭ), culindam (cu-lin-dámŭ), culindatã (cu-lin-dá-tã), culinda-ri/culindare (cu-lin-dá-ri) – alag cu colinda di casã-casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cundilj

cundilj (cun-díljĭŭ) sn cundilji/cundilje (cun-dí-lji) –
1: hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti (pi-acoalã, di-aradã, pri pinatsi, tu sculiili dit chirolu-atsel veclju);
2: hãlati suptsãri shi lungã tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrãpseashti cu bueauã un lucru (acoalã, pãndzã, lemnu, fatsa, ocljilj, etc.); peanã, apeanã; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundiljauã, ipugrãfii)
{ro: condei, creion, pensulă}
{fr: plume à écrire, pinceau}
{en: pen, paint brush}
ex: njic escu, drac escu, tutã lumea u zburãscu (angucitoari: cundiljlu); mut escu, nu grescu, cu tutã lumea zburãscu (angucitoari: cundiljlu); cãnd fet io, trei mi tsãn, sh-puljlj-a mei nãpoi nj-armãn (angucitoari: cundiljlu cu gramatili); cum nu s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scumpã shi mushatã, cu cundiljlu canda-adratã; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrãfia-a lui); ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj-tricui cundiljlu (fig: ipugrãfia)

§ cundiljauã (cun-di-ljĭá-ŭã) sf cundiljei (cun-di-lĭéĭ) – numa-a omlui scriatã cu mãna-a lui tu-unã carti ca semnu cã-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricunuscuti, shtiuti cã suntu) dealihea di el; cundilj, ipugrãfii
{ro: iscălitură}
{fr: signature}
{en: signature}
ex: nj-bãgai cundiljaua (ipugrãfia)

§ cundiljedz (cun-di-ljĭédzŭ) vb I cundiljai (cun-di-ljĭáĭ), cundiljam (cun-di-ljĭámŭ), cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljari/cundiljare (cun-di-ljĭá-ri) – ngrãpsescu i zugrãpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, cundiljisescu, cundiljusescu
{ro: încondeia, desena}
{fr: dessiner un trait, consigner}
{en: draw (sketch or paint) with a pen (brush)}
ex: cundiljai (zugrãfsii) tutã frãndza aestã

§ cundiljat (cun-di-ljĭátŭ) adg cundiljatã (cun-di-ljĭá-tã), cundiljats (cun-di-ljĭátsĭ), cundiljati/cundiljate (cun-di-ljĭá-ti) – tsi easti ngrãpsit i zugrãpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; stulsit, cundiljisit, cundiljusit;
(expr:
1: (ficior, featã) cundiljatã = (ficior, featã) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrãfsit;
2: dzeana cundiljatã = buisitã, scriatã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

topuzganã

topuzganã (to-puz-gá-nã) sf topuzgani/topuzgane (to-puz-gá-ni) – ciumagã cu un capit stronghil ma gros (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); ciumagã cu cari culindãtorlji bat la ushi; tupuzganã, tupuz, tupuzi, tãpuzi, buzdugan, buzduganã, buzdugani, fupuzganã, stupaganã, ciumagã, mãciucã, shopcã, sopcã, ghioagã
{ro: buzdugan, măciucă, ciomag}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club, stick}

§ tupuzganã (tu-puz-gá-nã) sf tupuzgani/tu-puzgane (tu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ fupuzganã (fu-puz-gá-nã) sf fupuzgani/fupuzgane (fu-puz-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ stupaganã (stu-pa-gá-nã) sf stupagani/stupagane (stu-pa-gá-ni) – (unã cu topuzganã)

§ tupuz (tu-púzŭ) sn tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuzganã)
ex: arucã tupuzlu s-lu-agudeascã, ma hiljlu di-amirã, ashtiptã tupuzlu cu mãnjli

§ tupu-zi/tupuze (tu-pú-zi) sf tupuzi/tupuze (tu-pú-zi) – (unã cu topuz-ganã)

§ tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) sf tãpuzi/tãpuze (tã-pú-zi) – (unã cu topuzganã)

§ buzdugan (buz-du-gánŭ) sn buzduga-ni/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-u cãrtsãnea a muntilui cu buzduganlu

§ buzduganã (buz-du-gá-nã) sf buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) shi buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: am mulã, buzduganã

§ buzdugani/buzdugane (buz-du-gá-ni) sf buzdugãnj (buz-du-gắnjĭ) – (unã cu topuzganã)
ex: lj-plãscãnii unã cu buzduganea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: buzduganea