|
|
culedz*
culedz* (cu-lédzŭ) – dirivatã di-a verbului “culeg” (indicativlu prizentu, pirsoana 2, singular); vedz culeg
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãculedz
culedz (cu-lédzŭ) (mi) vb I culidzai (cu-li-dzáĭ), culidzam (cu-li-dzámŭ), culidzatã (cu-li-dzá-tã), culidzari/culidzare (cu-li-dzá-ri) – caftu-al Dumnidzã tra s-lj-aducã a unui, tuti soili di lãets; lj-aruc zboarã uruti shi arushnoasi; huledz, blastim, blastin, uryisescu, afurisescu, cãtãryisescu, cãtãrãsescu, anãthimedz, nãthimedz, anathim, anãhimedz, nãhimedz
{ro: blestema}
{fr: maudire, jeter l’opprobre}
{en: curse, shame, disgrace}
ex: unã mumã! tsi nu sh-fu! lu culeadzã di blãsteami; va s-ti blastim, va s-ti culedz
§ culidzat (cu-li-dzátŭ) adg culidzatã (cu-li-dzá-tã), culidzats (cu-li-dzátsĭ), culidzati/culidzate (cu-li-dzá-ti) – hulidzat, blãstimat, blãstinat, uryisit, afurisit, anathimat, nãthimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, anãhimat, nãhimat, nalet
{ro: blestemat}
{fr: maudit, blasphémé}
{en: cursed}
§ culidzari/culidzare (cu-li-dzá-ri) sf culidzãri (cu-li-dzắrĭ) – hulidzari, blãstimari, blãstinari, uryisiri, afurisiri, anathimari, nãthimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, anãhimari, nãhimari
{ro: acţiunea de a blestema; blestemare}
{fr: action de maudire}
{en: action of cursing}
§ huledz1 (hu-lédzŭ) vb I hulidzai (hu-li-dzáĭ), hulidzam (hu-li-dzámŭ), hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidza-ri/hulidzare (hu-li-dzá-ri) – (unã cu culedz)
ex: nu mi huleadzã (blastimã), tsi tsã feci?
§ hulidzat1 (hu-li-dzátŭ) adg hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzats (hu-li-dzátsĭ), hulidzati/hulidzate (hu-li-dzá-ti) – (unã cu culidzat)
§ hulidzari1/hulidzare (hu-li-dzá-ri) sf hulidzãri (hu-li-dzắrĭ) – (unã cu culidzari)
afurisescu
afurisescu (a-fu-ri-sés-cu) (mi) vb IV afurisii (a-fu-ri-síĭ), afu-riseam (a-fu-ri-seámŭ), afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) – lu scot nafoarã dit pistea crishtinã trã lucrili pãngãni tsi ari faptã; aruc anatima (blãstemlu) pri cariva; anatim, anãtimedz, nãtimedz, catãryisescu, cãtãrãsescu, blastim, culedz, huledz, uryisescu
{ro: afurisi, blestema}
{fr: excommunier, anathématiser}
{en: excomunicate, curse}
ex: nã afurisirã preftul; mitrupulitlu grec afuriseashti tuts cãts caftã limba-a lor; tatã-su lu-afurisi (l-blãstimã) la moarti
§ afurisit (a-fu-ri-sítŭ) adg afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisits (a-fu-ri-sítsĭ), afurisiti/afurisite (a-fu-ri-sí-ti) – tsi fu scos dit pistea crishtinã trã lucrili uruti tsi ari faptã; anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, abominable}
{en: excomunicated, abominable, cursed}
ex: vãr nu shtii tsi afurisit (anapud, blãstimat) easti
§ afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) sf afurisiri (a-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu afuriseashti; anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, blãstimari, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a afurisi, de a blestema; afurisire, blestemare}
{fr: action d’excommunier, d’anathématiser}
{en: action of excomunicating, of cursing}
§ afurizmo (a-fu-riz-mó) sm afurizmadz (a-fu-riz-mádzĭ) – atsea tsi-lj si da a unui (tsi pati un) cãndu easti afurisit di bisearicã; afurisiri, anatimã, natimã, blãstem, cãtarã, uryii
{ro: afurisenie, anatemă}
{fr: excommunication, anathéme)}
{en: exco-munication}
ex: afurizmolu nu lu-agiundzi omlu ndreptu; lu-agiumsi afurizmolu (blãstemlu) a tatã-sui
aleg1
aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul
§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;
blãstem
blãstem (blãs-témŭ) sn blãsteami/blãsteame (blãs-teá-mi) – cãftarea tsi lj-u fatsi cariva al Dumnidzã, tra s-lj-aducã multi lãets a unui tsi lu-ari ti dushman; lãetsli tsi cad pri caplu-a unui om (di la Dumnidzã i di partea a fisiljei); vlasfimii, afurizmo, cãtarã, anatimã, natimã, uryii
{ro: blestem}
{fr: imprécation, malédiction}
{en: curse}
ex: blãstemlu di pãrintsã, ti-avinã pãnã tu murmintsã; blãstem mari s-aibã n casã cari di limba-a lui s-alasã; blãsteamili aspargu casi; lu-acãtsarã blãsteamili a mã-sai, tora li tradzi; canda easti un blãstem!
§ vlasfimii/vlasfimie (vlas-fi-mí-i) sf vlasfimii (vlas-fi-míĭ) – (unã cu blãstem)
§ blastim (blás-timŭ) vb I blãstimai (blãs-ti-máĭ), blãstimam (blãs-ti-mámŭ), blãstimatã (blãs-ti-má-tã), blãstimari/blãstimare (blãs-ti-má-ri) – caftu-al Dumnidzã tra s-facã s-lji cadã multi lãets pri caplu-a unui om tsi nj-ari faptã lãets; blastin, cãtãrãsescu, cãtãryisescu, anatim, anãti-medz, nãtimedz, afurisescu, culedz, huledz, uryisescu; (fig: blãstimat = tsi easti anapud sh-multu arãu; tsi fatsi mash lãets; arãu, andihristu; bãeli, tihilai, chiutandal, etepsãz, idipsãz, ponir, etc.)
{ro: blestema, afurisi}
{fr: maudire}
{en: curse}
ex: l-blãstimai s-nu veadã dzuã albã; va ti blastim (afurisescu); nu blastimã ficiorlji, cã nãsh nu ts-au faptã tsiva; nj-blastim bana shi dzãlili
§ blãstimat (blãs-ti-mátŭ) adg blãstimatã (blãs-ti-má-tã), blãstimats (blãs-ti-má-tsĭ), blãstimati/blãstimate (blãs-ti-má-ti) – pristi cari ari cãdzutã un blãstem; blãstinat, anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: blestemat, afurisit}
{fr: maudit; coquin, abominable}
{en: cursed, abominable}
ex: easti un blãstimat di nu pots s-lji shuts zborlu
§ blãstimari/blãstimare (blãs-ti-má-ri) sf blãstimãri (blãs-ti-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-blastimã; blãstinari, anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, afurisiri, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a blestema, de a afurisi; blestemare, afurisire}
cãtarã
cãtarã (cã-tá-rã) sf cãtãri (cã-tắrĭ) – cãftarea tsi u fatsi cariva al Dumnidzã tra s-lj-aducã multi lãets a unui tsi lu-ari ti dushman; lãetsli tsi cad pri caplu-a unui om (di la Dumnidzã i di partea-a fisiljei); blãstem, anatimã, natimã, afurizmo, uryii
{ro: blestem}
{fr: imprécation, malédiction}
{en: curse}
ex: s-nj-ai cãtara (s-nj-ai blãstemlu, s-hii blãstimat)
§ cãtãrãsescu1 (cã-tã-rã-sés-cu) vb IV cãtãrãsii (cã-tã-rã-síĭ), cãtãrãseam (cã-tã-rã-seámŭ), cãtãrãsitã (cã-tã-rã-sí-tã), cãtãrãsiri/cãtãrãsire (cã-tã-rã-sí-ri) – lu scot nafoarã dit bisearica crishtinã trã lucrili pãngãni tsi ari faptã; aruc anatima pri cariva; cãtãrusescu, cãtãryisescu, afurisescu, anãthimedz, nãthimedz, blastim, culedz, huledz, uryisescu
{ro: afurisi, blestema}
{fr: excommunier, anathématiser}
{en: excomunicate, curse}
§ cãtãrãsit1 (cã-tã-rã-sítŭ) adg cãtãrãsitã (cã-tã-rã-sí-tã), cãtãrãsits (cã-tã-rã-sítsĭ), cãtãrãsiti/cãtãrãsite (cã-tã-rã-sí-ti) – tsi fu scos dit bisearicã trã lucrili uruti tsi ari faptã; cãtãrusit, anãthimat, nãthimat, cãtãryisit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, abominable}
{en: excomunicated, abominable, cursed}
ex: armnj cãtãrãsits (afurisits, dats nafoarã dit bisearicã) di disputadz grets
§ cãtãrãsiri1/cãtãrãsire (cã-tã-rã-sí-ri) sf cãtãrãsiri (cã-tã-rã-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu afuriseashti; anãthimari, nãthimari, cãtãrusiri, cãtãryisiri, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a afurisi, de a blestema; afurisire, bleste-mare}
{fr: action d’excommunier, d’anathématiser}
{en: action of excomunicating, of cursing}
§ cãtãrusescu1 (cã-tã-ru-sés-cu) vb IV cãtãrusii (cã-tã-ru-síĭ), cãtãruseam (cã-tã-ru-seámŭ), cãtãrusitã (cã-tã-ru-sí-tã), cãtãrusiri/cãtãrusire (cã-tã-ru-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)
§ cãtãrusit1 (cã-tã-ru-sítŭ) adg cãtãrusitã (cã-tã-ru-sí-tã), cãtãrusits (cã-tã-ru-sítsĭ), cãtãrusiti/cãtãrusite (cã-tã-ru-sí-ti) – (unã cu cãtãrãsit)
cobã
cobã (có-bã) sf pl(?) – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-lj da a omlui unã noimã slabã cã va patã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); semnu-arãu, cubilichi, cubilji, cubãiri, gramarauã, tersãnã; taxirati
{ro: cobe, nenorocire}
{fr: présage funeste, malheur}
{en: bad omen, foreboding bad happenings, misfortune}
ex: tsi cobã (taxirati) u agudi; cobã (gramarauã, semnu slab) ãnj fu; coba (cucuvaea, gramaraua, semnul slab) aurlã tutã dzua
§ cubilji/cubilje (cu-bí-lji) sf cubilj (cu-bíljĭ) – (unã cu cobã)
ex: easti cubilji (cobã, gramarauã); vimtul arãsunã lungu, lungu ca ti cubilji
§ cubilichi/cubiliche (cu-bi-lí-chi) sf cubilichi (cu-bi-líchĭ) – (unã cu cubilji)
ex: striga, ti cubilichi arauã
§ cob1 (cóbŭ) adg cobã (có-bã), cobi (cóbĭ), cobi/cobe (có-bi) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; tsi easti dip singur shi nvirinat; tsi easti oarfãn di pãrintsã; mãrat, corbu, morvu, singur, shungru, manoleac, munolcu, axolit
{ro: singur şi nenorocit}
{fr: tout à fait seul et attristé, malheureux, orphelin}
{en: utterly alone and sad}
ex: armasi cob (oarfãn di pãrintsã); coblu di (mãratlu) giugiunar!; s-armãnã nãs, coblu (dip singur) shi lailu
§ cob2 (cóbŭ) adv invar – (unã cu cob1)
§ cubãescu (cu-bã-ĭés-cu) vb IV cubãii (cu-bã-íĭ), cubãeam (cu-bã-ĭámŭ), cubãitã (cu-bã-í-tã), cubãiri/cubãire (cu-bã-í-ri) – dzãc zboarã tsi-aspun cã-nj yini ergu cã cariva va s-moarã; am (fac pri cariva s-aducheascã) unã noimã slabã cã va si s-facã unã mari taxirati (cã va-lj intrã harlu n casã, bunãoarã); aruc blãsteami pri cariva; plãngu multu (cãndu-nj moari cariva); culedz, blastim, butsescu
{ro: cobi; blestema}
{fr: présager la mort; maudire}
{en: predict bad happenings; presage death, forebode; curse}
ex: di tru ugeac unã cucuvai cubãeashti (mi fatsi sã-nj yinã ergu cã va moarã cariva di soi); unã cucuveauã cubãea pri casã; ma s-cubãea sh-ma s-dipira
culeg
culeg (cu-légŭ) vb III culepshu (cu-lép-shĭu), culidzeam (cu-li-dzeámŭ), culeaptã (cu-leáp-tã), culeadziri/culeadzire (cu-leá-dzi-ri) – adun lucri (poami di pi ponj, lilici dit grãdinã, etc.) tra s-li am tuti tu-un loc; adun, silixescu, lixescu
{ro: culege}
{fr: recueillir, récolter, ramasser}
{en: pick up, collect}
ex: aleapsi, aleapsi pãnã culeapsi (pãnã silixi, adunã); morva sh-pushclja si-l culeagã (s-lu-adunã); cum aledz, acshi culedz
§ culeptu (cu-lép-tu) adg culeaptã (cu-leáp-tã), culeptsã (cu-lép-tsã), culeapti/culeapte (cu-leáp-t) – (lucru) tsi easti adunat; silixit, lixit, adunat
{ro: cules}
{fr: recueilli, récolté, ramassé}
{en: picked up, collected}
§ culeadzi-ri/culeadzire (cu-leá-dzi-ri) sf culeadziri (cu-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã lucri; silixiri, lixiri, adunari
{ro: acţiunea de a culege}
{fr: action de recueillir, de récolter, de ramasser}
{en: action of picking up, of collecting}
culidzari/culidzare
culidzari/culidzare (cu-li-dzá-ri) sf – vedz tu culedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culedzculidzat
culidzat (cu-li-dzátŭ) adg – vedz tu culedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culedzhuledz1
huledz1 (hu-lédzŭ) vb I – vedz tu culedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culedzhulidzari1/hulidzare
hulidzari1/hulidzare (hu-li-dzá-ri) sf – vedz tu culedz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culedz