DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrcãdan

bãrcãdan (bãr-cã-dánŭ) sn bãrcãdani/bãrcãdane (bãr-cã-dá-ni) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclãdarã, cãciumac, cãcimac, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: lja shtsala shi ameasticã bãrcãdanlu

§ bãr-gãdan (bãr-gã-dánŭ) sn bãrgãdani/bãrgãdane (bãr-gã-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)
ex: un stog cu earbã tu mesi di amari shadi, nvãrliga foc ardi sh-ni s-neacã, ni s-aprindi (angucitoari: bãrgãdanlu)

§ bãcãrdan (bã-cãr-dánŭ) sn bãcãrdani/bãcãrdane (bã-cãr-dá-ni) – (unã cu bãrcãdan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bozã

bozã (bó-zã) sf bozi/boze (bó-zi) – unã biuturã (acrishoarã) dit chirolu veclju nturtsescu cari s-bea, ma multu veara, tra s-lu-avreadzã omlu (adratã di fãrinã di melj, misur i sicarã tu cari s-bagã unã mãeaua maxutarcã); buzã;
(expr:
1: u trag boza mari = hiu multu pirifan, fudul;
2: u-adar bozã = lj-u-aspargu huzmetea; lu fac un lucru glãreashti, anapuda; u-adar dalã (culeash, bozã); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini))
{ro: bragă}
{fr: bosan, vieille boisson rafraîchisante turque}
{en: old refreshing Turkish drink}
ex: beai bozã?; bium cãti-unã bozã; tradzi bozã mari
(expr: easti multu fudul); bozã lj-u-adrã
(expr: lji lu-asparsi lucrul); nj-u featsish bozã
(expr: nj-asparsish lucrul, huzmetea); lj-u-asparsi, lj-u featsi bozã

§ buzã2 (bu-zắ) sm buzadz (bu-zádzĭ) – (unã cu bozã)

§ buzagi (bu-za-gí) sm buzageadz (bu-za-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi bozã
{ro: bozagiu, bragagiu}
{fr: marchand de bosan}
{en: “boza” merchant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãcimac

cãcimac (cã-ci-mácŭ) sn cãcimatsi/cãcimatse (cã-ci-má-tsi) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu lapti, cash, umtu, etc., icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di pãni; cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãcãldarã, mãclã-darã, mumulic, mumulig, mãmulig, tarapash, culeash
{ro: mămăligă}
{fr: polenta; gaude; bouillie de farine de maïs, compacte, qu’on peut couper en tranches et qu’on mange en guise de pain}
{en: polenta; corn flour boiled, compact and cut into slices, eaten in place of bread}
ex: dã-lj-u lapti sh-cãcimac (bãrgãdan)

§ cãciumac (cã-cĭu-mácŭ) sn cãciumatsi/cãciumatse (cã-cĭu-má-tsi) – (unã cu cãcimac)
ex: mãcai cãciumaclu tsi-adrash

§ cãceamac (cã-cĭá-mácŭ) sn cãciamatsi/cãciamatse (cã-cĭá-má-tsi) – (unã cu cãcimac)
ex: nã featsi di dimneatsa un cãceamac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuculescu

cuculescu (cu-cu-lés-cu) (mi) vb IV cuculii (cu-cu-líĭ), cuculeam (cu-cu-leámŭ), cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) – mi-adun (mi fac) stog ca un guzmolj (gljem); nguzmuljedz, nstog (fig: cuculescu = hãidipsescu, diznjerdu multu)
{ro: (se) cocoloşi, (se) mototoli, (se) ghemui}
{fr: (se) pelotonner, mettre en tapon, froisser en boule; friper}
{en: make something into a ball; curl up (into a ball)}
ex: nu-l cuculea (nu-l fã guzmolj; icã fig: nu-l hãidip-sea); l-cuculeam (fig: l-hãidipseam multu) cãndu eara njic, tr-atsea tora l-chishi moashili truoarã; tsi-l cuculeshti (lu nveshti guzmolj) tu-ahãti stranji?

§ cuculit (cu-cu-lítŭ) adg cuculitã (cu-cu-lí-tã), cuculits (cu-cu-lítsĭ), cuculiti/cuculite (cu-cu-lí-ti) – tsi easti adunat stog ca un guzmolj; nguzmuljat, nstugat
{ro: cocoloşit, mototolit, ghemuit}
{fr: pelotonné, mis en tapon, froissé en boule; fripé}
{en: made into a ball; curled up (into a ball)}
ex: treili moashi shidea cuculiti (fapti stog, guzmolj) pi shidzut; pri tsi shidets ashi cuculiti? (adunati stog?); stã cuculit (adunat gljem) piningã vatrã

§ cuculiri/cuculire (cu-cu-lí-ri) sf cuculiri (cu-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cuculeashti; nguzmuljari, nstugari
{ro: acţiunea de a (se) cocoloşi, de a (se) mototoli, de a (se) ghemui; cocoloşire, mototolire, ghemuire}
{fr: action de (se) pelotonner, de mettre en tapon, de froisser en boule; de friper}
{en: action of making something into a ball; of curling up (into a ball)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã