DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buloc

buloc (bu-lócŭ) sn buloatsi/buloatse (bu-lŭá-tsi) – loclu iu oaminjlji (prãvdzãli, puljlji, etc.) sh-trec, di-aradã noaptea, (iu dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu); lujar, loji, loj, yitachi, ashtirnut, culcush, pitulj, pãtulj, scrob
{ro: bârlog, vizuină}
{fr: gîte, tanière, repaire}
{en: resting place, lair, den}
ex: sta ca ursa tu buloc (lujar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crivati/crivate

crivati/crivate (cri-vá-ti) sf crivãts (cri-vắtsĭ) – momila din casã (patlu di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra s-doarmã noaptea (di-aradã pri unã strozmã); pat, yitachi, ashtirnut, culcush, strozmã
{ro: pat, culcuş}
{fr: lit}
{en: bed}
ex: yin la mini tu crivati (ashtirnut); di-alunei crivati (pat, culcush, ashtirnut) ãlj fatsi; durnja pi-unã crivati (pat) di lemnu di nuc

§ xilucrevat (csi-lu-cré-vatŭ) sn xilucrevati/xilucrevate (csi-lu-cré-va-ti) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: xilucrevat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuibar

cuibar (cuĭ-bárŭ) sn cuibari/cuibare (cuĭ-bá-ri) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aibã un loc iu s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji, etc.; loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibair, curbai, cuibu, fuljauã; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: cuibar = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã (lj-asparsi) cuibarlu = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni viryinã; u-arushinã feata, u-ambãirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte}
{en: nest, lair}
ex: pi arburi eara un cuibar di vulturi cu pulj; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lji s-asparsi cuibarlu; alagã dupã cuibari; cãt vidzu om la cuibar-lji; cuibar di purunghi; alãgarã dupã cuibari di gãi; lo oauãli, patru, alãsã un tu cuibar shi dusi mpãzari cu eali; va s-lj-aflã cuibarlu (fig: loclu) iu s-ari ascumtã; lj-aflã cuibarlu a featãljei
(expr: u-arushinã feata, u-ambãirã, u ciumuli); li giucã mearili cu nãsã sh-lj-aflã cuibarlu sh-apoea u-alãsã cu-arushinea pi mãrata featã

§ cuibair (cuĭ-bá-irŭ) sn cuibairi/cuibaire (cuĭ-bá-i-ri) – (unã cu cuibar)
ex: pulj, tu cuibairi s-dishteaptã

§ cuibu (cúĭ-bu) sn cuiburi (cúĭ-burĭ) – (unã cu cuibar)
ex: tatã, ea un cuibu, s-lu ljau, ma nu?; cuibu di furi; tu cuibu-nj ti-adunã; s-bãgã sã-l pãlãcãrseascã, s-dishcljidã dafnul, s-intrã tu cuibu-lj, s-intrã n culcushlu-lj

§ curbai (cur-báĭŭ) sn curbairi/curbaire (cur-bá-i-ri) shi curbai/curbae (cur-báĭ) – (unã cu cuibar)
ex: sh-fac curbai; s-toarnã la puljlji dit curbai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culcu1

culcu1 (cúl-cu) (mi) vb I culcai (cul-cáĭ), culcam (cul-cámŭ), culcatã (cul-cá-tã), culcari/culcare (cul-cá-ri) – (mi) tindu (mpadi, trã somnu, trã dizvursiri, etc.); (mi) bag s-dormu; (mi) arucutescu (s-dormu); dormu;
(expr:
1: l-culcu mpadi = l-tindu mpadi icã lu-aruc mpadi, l-vatãm;
2: mi culcu cu puljlji (cu gãljinjli) = mi bag s-dormu seara agonja, cum s-alasã seara)
{ro: (se) culca}
{fr: (se) coucher}
{en: lay down, put to bed}
ex: s-culcã (s-bagã s-doarmã) cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); culcã-nj-ti, albã, culcã-nj-ti (tindi-nj-ti); culcats-vã (tindets-vã) pri mãnã; nu ti duts s-ti cultsã (s-ti tindzi mpadi, s-ti badz s-dornji) putsãn; culcã-nj-ti (tindi-ti mpadi) s-ti pispilescu; nu mi culcu (nu mi bag s-dormu) dzua pute; trapsi shi-l culcã mpadi
(expr: l-teasi mpadi, lu-arucuti, lu-arcã, l-vãtãmã); s-culcã cu puljlji
(expr: s-bãgã s-doarmã cum s-alãsã seara)

§ culcat (cul-cátŭ) adg culcatã (cul-cá-tã), culcats (cul-cátsĭ), culcati/culcate (cul-cá-ti) – tsi easti tes mpadi (trã somnu, trã dizvursiri, etc.); bãgat s-doarmã; arucutit (trã durnjiri); durnjit
{ro: culcat}
{fr: couché}
{en: layed down, put to bed}
ex: cãtse shadi tut culcat (tes ãmpadi)?

§ culcari/culcare (cul-cá-ri) sf culcãri (cul-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-culcã; bãgari s-doarmã; arucutiri, durnjiri
{ro: acţiunea de a (se) culca; culcare}
{fr: action de (se) coucher}
{en: action of laying down}
ex: easti oara trã culcari (tindeari)

§ niculcat (ni-cul-cátŭ) adg niculcatã (ni-cul-cá-tã), niculcats (ni-cul-cátsĭ), niculcati/niculcate (ni-cul-cá-ti) – tsi nu easti tes mpadi (trã somnu, trã dizvursiri, etc.); nibãgat tra s-doarmã; nearucutit (trã durnjiri); nidurnjit
{ro: ne culcat}
{fr: qui n’est pas couché}
{en: who is not laying down, who is not put to bed}

§ niculcari/niculcare (ni-cul-cá-ri) sf niculcãri (ni-cul-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-culcã mpadi; nibãgari s-doarmã; nearucutiri, nidurnjiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fuljauã

fuljauã (fu-ljĭá-ŭã) sf fuljei (fu-ljĭéĭ) – apanghiul adrat di pulj, di-aradã pri ponj (sum streahã, etc.) tra sã-sh aflã un loc s-doarmã, si s-aveaglji di dushmanj, sã-sh facã oauãli, s-li cluceascã shi sã-sh creascã puljlji;
2: loclu, di-aradã dit pãduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarmã, sã-sh aflã apanghiu, sã-sh creascã njitslji, etc.; cuibar, cuibair, curbai, cuibu; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig:
1: fuljauã = (i) casa (loclu) iu bãneadzã omlu, di-aradã iu sta, doarmi sh-mãcã, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cãndu easti avinat, loclu iu s-adunã cu altsã ca el, etc.; expr:
2: lj-aflã fuljaua = s-bãgã tu-ashtirnut cu-unã featã trã prota oara di nu mata armãni feata viryirã)
{ro: cuib, culcuş}
{fr: nid, gîte, repaire, terrier}
{en: nest, lair, shelter}
ex: sta ca cuclu fãr fuljauã (fãrã cuibar); aoa suntu fuljei di furi (fig: locuri iu s-ascundu furi)

§ folj (fóljĭŭ) sn folji/folje (fó-lji) – oulu tsi s-alasã tu fuljauã (ca gãljinjli s-poatã si sh-aflã loclu iu s-oauã)
{ro: cuibar}
{fr: l’oeuf qu’on laisse dans le nichoir}
{en: egg left in the breeding-coop}
ex: gãljina nu cluceshti fãrã folj; nu-alãsai folj tu cubair (fuljauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãbjeu

gãbjeu (gãb-jĭéŭ) sm gãbjei (gãb-jĭéĭ) – arburi minut, cari creashti di-aradã tu muntsãlj analtsã, cu frãndzãli ca atsi cu-unã anjurizmã ahoryea, tsi nu cad earna, sh-cari fatsi yimishi njits sh-viniti-lãi; tufã di-ahtãri arburi; gãbgeu, giuneapini, giunepini
{ro: jep, jneapen}
{fr: espèce de genévrier alpin}
{en: juniper species}
ex: fish-fish, ljepurli, geu-geu, prit gãbjeu, cãnili; ascuche trei ori ãn sin shi s-hipsi tu-un gãbjeu (tu-unã tufã du giuneapinj); dit pãdina cu gãbjei; ficiorlu, tsi s-avea ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri; Roma easti cama mari, cum i bradlu prit gãbjei

§ gãbgeu (gãb-gĭéŭ) sm gãbgei (gãb-gĭéĭ) – (unã cu gãbjeu)
ex: shidea culcush adunat tu-un gãbgeu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lujar

lujar (lu-jĭárŭ) sn lujari/lujare (lu-jĭá-ri) – loclu iu sh-trec, di-aradã noaptea, (iu dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) oaminjlji, prãvdzãli, puljlji, etc.; loji, loj, yitachi, ashtirnut, culcush, pitulj, pãtulj, buloc, scrob
{ro: culcuş, vizuină}
{fr: gîte, tanière, antre, terrier}
{en: resting place, lair, den}
ex: lujarlu (culcushlu, yita-chea) a treilor drats; lj-adusi s-li mãcã tu lujar (yitachi, loji); un lup, ishit dit lujar

§ loj (lójŭ) sn lojuri (ló-jĭurĭ) – (unã cu lujar)
ex: vulpea aflã lojlu (yitachea) aratsi

§ loji/loje (ló-ji) sf loji (lójĭ) – (unã cu lujar)
ex: luplu fudzi dit loji (yitachi); agudit un ljepuri tu loj (lujarlu-a lui)

§ lujescu (lu-jĭés-cu) vb IV lujii (lu-jíĭ), lujam (lu-jĭámŭ), lujitã (lu-jí-tã), lujiri/lujire (lu-jí-ri) – mi trag (escu, mi-adun) tu un lujar (tra s-dormu, s-dizvursescu, s-nj-aflu apanghiu, etc.); chindruescu iuva tra s-dizvursescu
{ro: sta în vizuină, face un popas}
{fr: être dans un terrier; avoir une retraite, faire halte}
{en: take refuge tu a lair, make a halt}
ex: vulpea lujashti (sh-ari loja) tu aestu cufal; lujim (chindruim) Trãpseani, unã hoarã; aoa luji (sh-aflã culcushlu) vãrnu tserbu

§ lujit (lu-jítŭ) adg lujitã (lu-jí-tã), lujits (lu-jítsĭ), lujiti/lujite (lu-jí-ti) – cari s-ari traptã tu loji; cari chindrueashti
{ro: care stă în vizuină, care face un popas}
{fr: qui est resté dans un terrier; qui a fait halte}
{en: who took refuge in a lair, who made a halt}

§ lujiri/lujire (lu-jí-ri) sf lujiri (lu-jírĭ) – trãdzearea i armãnearea tu loji; chindruiri
{ro: acţiunea de a adăposti în vizuină, de a face popas; adăpostire în vizuină, facere popas}
{fr: action de rester dans un terrier, de faire halte}
{en: action of taking refuge in a lair, of making a halt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nipãrticã

nipãrticã (ni-pắr-ti-cã) sf nipãrtits (ni-pắr-titsĭ) – prici cu truplu multu lungu ca un chelindru (i ca unã funi multu groasã), tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; nãpãrticã, sharpi, shirpoanji, uheauã; buljar, ofchiu, sãpit;
(expr:
1: earbã di nipãrticã = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di sharpi;
2: pulj di nipãrticã; nipãrticã = aharistu, arãu; laolu pistipseashti cã nipãrtica cãndu easti s-facã pulj, aeshti lj-arup pãntica sh-es nafoarã, cu-aestã vãtãmãndalui nipãrtica tsi-lj featsi;
3: mi mushcã nipãrtica = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
4: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di nipãrticã = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: şarpe, viperă}
{fr: serpent, vipère}
{en: snake, viper, adder}
ex: mi mãshcã unã nipãrticã; vidzui nã nipãrticã dit apã; mi chipirã nipãrtica; nipãrticã lai va s-u mãca; sherchi shi nipãrtits shuirã; nipãrtica nu sh-aspuni cicioarli; cara vidzui cartea cu vula lai, mi mushcã nipãrtica
(expr: aduchii cã-nj vinji nã hãbari lai, cã mi-agudi nã taxirati greauã); creashti pulj di nipãrticã
(expr: s-fatsi aharistu); cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭŭ) sm, sf nipãrticushi/nipãrticushe (ni-pãr-ti-cú-shi), nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭ) nipãrticushi/nipãrti-cushe (ni-pãr-ti-cú-shi) – nipãrticã njicã (mascurã i feaminã); pulj (njic) di nipãrticã
{ro: şarpe mic, viperă mică}
{fr: petit serpent, petite vipère}
{en: little serpent, small viper}
ex: tu-arapuni, nã nipãrticushi adunatã culcush; lj-avea moartã nipãrticusha shi-sh plãndzea hala

§ nãpãrticã (nã-pắr-ti-cã) sf nãpãrtits (nã-pắr-titsĭ) – (unã cu nipãrticã)

§ nipãrtichedz (ni-pãr-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I nipãrticai (ni-pãr-ti-cáĭ), nipãrticam (ni-pãr-ti-cámŭ), nipãrticatã (ni-pãr-ti-cá-tã), nipãrticari/nipãrticare (ni-pãr-ti-cá-ri) – hiu mushcat di-unã nipãrticã; mushcu pri cariva (zburãndalui di nipãrticã); nipãrtic, shirpichedz; nshirpichedz; (fig: mi nipãrtichedz = mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pat1

pat1 (pátŭ) sn paturi (pà-turĭ) –
1: momila din casã (crivatea di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra s-doarmã noaptea (di-aradã pri unã strozmã);
2: loclu tu cari prãvdzãli (oaminjlji, puljlji, pricili, etc.) pot si sh-aflã apanghiu tra s-arihãtipseascã (cãndu suntu avursits), s-doarmã (noaptea cãndu lã easti somnu), si s-ascundã (cãndu vor si s-afireascã di dushmanj), etc.;
3: udã mari dit casa-a omlui iu muljerli sh-featili pot s-lucreadzã; crivati, yitachi, ashtirnut, culcush, strozmã; udã;
(expr: hiu pri pat = hiu lãndzit)
{ro: pat, culcuş; cameră mai mare unde pot să lucreze femeile}
{fr: lit; chambre spacieuse où travaillent les femmes et les jeunes filles}
{en: bed, room where young women work}
ex: sh-adusi paturi (crivãts) di her; pat (crivati) di mushclju si ts-adar; s-bãgã tu pat (crivati); scara ntribã patlu (udãlu)

§ pataloni (pa-ta-ló-ni) adv – purtat cu mãnjli (di doi oaminj) pi-unã soi di pat (adrat di pãndzã, scãnduri, bratsi di oaminj, etc. tu cari easti bãgat un lãndzit, un pliguit dit polim, etc.)
{ro: în targă, pe braţe}
{fr: (porter quelqu’un) sur un branchard}
{en: (move someone) on a stretcher, on stretched arms}
ex: ãlj grirã sh-lu-adusirã pataloni (purtat pi mãnj, pi-un pat adrat di mãnj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã