|
|
culasi
culasi (cu-lásĭ) sm culash (cu-láshĭ) – tesi analtã (ufitser) tu ascherea turtseascã, tsi easti ma mari di bulibash (capidan), ma cama njic di general (stratigo); colasã
{ro: colonel}
{fr: colonel}
{en: colonel}
ex: un culasi urseashti nã tabori; culasi tora treatsi la cidãri
§ colasã (có-la-sã) sm pl(?) – (unã cu culasi)
culãsiri/culãsire
culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) sf – vedz tu colasi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colasiculãsit
culãsit (cu-lã-sítŭ) adg – vedz tu colasi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colasialai-bei
alai-bei (a-láĭ-beĭ) sm alai-bei (a-láĭ-beĭ) shi alai-beeanj (a-láĭ-be-ĭanjĭ) – ufitser (di scarã-analtã) dit ascherea nturtseascã; colasa, culasi
{ro: colonel}
{fr: colonel, officier supérieur}
{en: colonel, superior officer}
cidãri/cidãre
cidãri/cidãre (ci-dắ-ri) sf cidãri (ci-dắrĭ) –
1: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.);
2: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi; ceadrã, tentã, tendã, puravã; doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã, flucatã, etc.
{ro: cort; cergă}
{fr: tente; tapis-couverture de poil de chèvre}
{en: tent; blanket-carpet made of goat hair}
ex: sh-tindi el cidãrli (tentili) tuti; lo calea s-neargã la cidãri (tenti); bãnãm tu cidãri
§ ceadãri/ceadãre (cĭa-dắ-ri) sf ceadãri (cĭa-dắrĭ) – (unã cu cidãri)
ex: tutã veara, cãt tsãnurã cireashili, durnjii sum ceadãri (tenti); s-priimnarã pri la ceadãri; culasi, tora treatsi la ceadãri
§ ceadrã (cĭá-drã) sf ceadri/ceadre (cĭá-dri) – (unã cu cidãri)
§ nceadru (ncĭádru) vb I ncidrai (nci-dráĭ), ncidram (nci-drámŭ), ncidratã (nci-drá-tã), ncidrari/ncidrare (nci-drá-ri) – analtsu unã cidãri; stau tu-unã cidãri s-mi-aveglju di ploai (s-dormu, etc.); (fig: nceadru = disfac umbrela tra s-nu mi ud di ploaea tsi cadi)
{ro: ridica cortul, adăposti într-un cort}
{fr: construire une tente; (se) mettre à l’abri dans une tente}
{en: put up the tent; take shelter in a tent}
ex: dauã tãburi ncidrarã (teasirã tendili) tu patea-atsea njica; nceadrã-nj (disfã-nj) umbrela s-nu mi udã ploaea
§ ncidrat (nci-drátŭ) adg ncidratã (nci-drá-tã), ncidrats (nci-drátsĭ), ncidra-ti/ncidrate (nci-drá-ti) – tsi ari anãltsatã (teasã) cidãrea; tsi ari aflatã apanghiu tu-unã cidãri
{ro: (cort (ridicat); care a ridicat cortul, adăpostit într-un cort}
{fr: qui a construit une tente; qui s’est mis à l’abri dans une tente}
{en: tented; who has put up the tent; who took shelter in a tent}
ex: imnã pit ploai cu umbrela ncidratã (disfaptã)
colasi/colase
colasi/colase (có-la-si) sf fãrã pl – loclu din tser iu s-duc dupã moarti oaminjlji tsi nu-au faptã bunets tu banã (mash lucri arali); nfricushat, fricushat, ginemi, chisã, pisã
{ro: infern, iad}
{fr: enfer}
{en: hell}
ex: cari cadi di pri puntea di per, s-aflã tu chisã sh-tu cãtrani, tu colasi
§ culãsescu (cu-lã-sés-cu) vb IV culãsii (cu-lã-síĭ), culãseam (cu-lã-seámŭ), culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) – trã itia cã (nj-)ari adratã un lucru arãu (tsi nu-ari ljirtari), ãl fac s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã; munduescu, pidipsescu, vãsãnipsescu
{ro: pedepsi}
{fr: punir, châtier}
{en: punish}
§ culãsit (cu-lã-sítŭ) adg culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsits (cu-lã-sítsĭ), culãsiti/culusite (cu-lã-sí-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã (di itia cã ari faptã lucri ti niljirtari); munduit, pidipsit, vãsãnipsit
{ro: pedepsit}
{fr: puni, châtié}
{en: punished}
§ culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) sf culãsiri (cu-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti culãsit; munduiri, pidipsiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a pedepsi; pedepsire}
{fr: action de punir, de châtier}
{en: action of punishing}
filichii/filichie
filichii/filichie (fi-li-chí-i) sf filichii (fi-li-chíi) – binai (casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu di chivernisi (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi
{ro: închi-soare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: arcats-lu s-putridzascã tu filichii (hapsi)
§ filãchii/filãchie (fi-lã-chí-i) sf filãchii (fi-lã-chíi) – (unã cu filichii)
hapsi/hapse
hapsi/hapse (háp-si) sf hãpsi (hắp-si) – binai (adãrãmintu, casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (prota, cãndu ashteaptã si s-ducã la giudicatã sh-deapoea, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro); hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi;
(expr: mãcai hapsi = fui ncljis, shidzui, feci hapsi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: sh-hapsea (filichia, hãpsanea) trã oaminj easti; shidzu hapsi trei anj; lu bãgarã hapsi; l-tsãnurã hapsi multu chiro; diunãoarã lu scoasi dit hapsi
§ hãpsani/hãpsane (hãp-sá-ni) sf hãpsãnj (hãp-sắnjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: iuva nu-ari hãpsãnj cama arali ca dit Turchii
§ hãpseani/hãpseane (hãp-seá-ni) sf hãpsenj (hãp-sénjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: va s-cheri hãpseani (tu hapsi); picurarlu muri hãpseani
§ hãpsãnã (hãp-sã-nắ) sm hãpsãnadz (hãp-sã-nádzĭ) – (unã cu hapsi)
ex: lu ncljisirã tu hãpsãnã; mãcã hãpsãnã
(expr: shidzu ncljis)
§ hãpsãnescu (hãp-sã-nés-cu) vb IV hãpsãnii (hãp-sã-níĭ), hãpsãneam (hãp-sã-neámŭ), hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãniri/hãpsãnire (hãp-sã-ní-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu hãpsani; ncljid, flucusescu, zãndãnisescu; (fig: hãpsãnescu = ncljid ca tu-unã hapsi)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: trã nãs mi hãpsãnirã pi mini fãrã fai; di dor s-hãpsãni (si ncljisi, s-dusi s-bãneadzã) tu mãnãstir
§ hãpsãnit (hãp-sã-nítŭ) adg hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãnits (hãp-sã-nítsĭ), hãpsãniti/hãpsãnite (hãp-sã-ní-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, zãndãnisit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: cãtse nu chivirniseats hãpsãnitslji (atselj ncljishi tu hãpsani)?
mundã2
mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi
§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu
§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã
§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun
mushtinedz
mushtinedz (mush-ti-nédzŭ) (mi) vb I mushtinai (mush-ti-náĭ), mushtinam (mush-ti-námŭ), mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mush-tinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) – lj-dau tsiva (paradz, unã doarã) cã-nj featsi un bun (cã nj-adusi unã hãbari bunã); lj-dau tsiva a unui tra s-lji pricunoscu bunili tsi-ari (tsi nj-ari) faptã; lj-u plãtescu (l-culãsescu) tri arãulu tsi-nj lu featsi; mãshtinedz, discumpãr, pricunoscu, culãsescu
{ro: răsplăti; pedepsi}
{fr: récompenser; punir}
{en: reward; punish}
ex: mea, di atsea nvitsari a lui va si-lj si mushtineadzã (va-lj si plãteascã); amãrtioslu va si s-rushineadzã sh-va si s-mushtineadzã (va hibã culãsit)
§ mushtinat (mush-ti-nátŭ) adg mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mushtinats (mush-ti-nátsĭ), mushtinati/mushtinate (mush-ti-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã tsiva (ca pricunushteari) trã bunlu tsi lu-ari faptã; tsi fu culãsit tri arãulu tsi-l featsi; mãshtinat, culãsit; discumpãrat
{ro: răsplătit; pedepsit}
{fr: récompensé; puni}
{en: rewarded; punished}
§ mushtinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) sf mushtinãri (mush-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mushtineadzã; mãshtinari, discumpãrari; culãsiri
{ro: acţiunea de a răsplăti; de a pedepsi; răsplătire, răsplată, pedepsire, pedeapsă}
{fr: action de récompenser; de punir; récompense, punition}
{en: action of rewarding; of punishing; reward, punishment}
ex: oh, cã tsi arshini!, oh, cã tsi mushtinari (culãsiri, munduiri)
§ mushde (mush-dé) sm mushdedz (mush-dédzĭ) – doara tsi u dau trã bunlu tsi-nj si fatsi; hãbari bunã tsi-lj hãrseashti multu pri-atselj tsi li avdu; parãlu (i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; culãsirea tsi u fac trã arãulu tsi-nj si featsi; mujde, mushdei, sihãrichi, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mãndilã;
(expr: lj-ljau mushdelu = lj-aduc unã hãbari bunã; lj-ljau sãhãrichea)
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}
{en: good news; reward received by those bringing good news}
ncljid
ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã
pidimo
pidimo (pi-di-mó) sm pidimadz (pi-di-mádzĭ) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; pedimo, vasan, mundã, munduiri, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: chin, suferinţă, tortură}
{fr: peine, souffrance, torture}
{en: pain, suffering, torture}
ex: atumtsea acãtsarã avinãrli sh-pidimadzlji; pi pidimo fu tutã noaptea; aestã nu fu banã ma pidimo
§ pedimo (pe-di-mó) sm pedimadz (pe-di-mádzĭ) – (unã cu pidimo)
§ pidipsescu (pi-dip-sés-cu) (mi) vb IV pidipsii (pi-dip-síĭ), pidipseam (pi-dip-seámŭ), pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; l-fac pri cariva s-tragã un pidimo (l-fac s-plãteascã cu-un pidimo) trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: trudi, căzni, chinui, pedepsi}
{fr: souffrir, torturer, (se) donner beaucoup de peine, punir}
{en: suffer, torture, punish}
ex: multu mi pidipsii tra s-yin pãnã la voi; lu pidipsi (l-featsi s-tragã multi, lj-u plãti) Dumnidzã trã urãtetsli tsi-ari faptã; nu ti pidipsea ncot, mãrate, cã io escu atsel tsi caftsã; featsi, s-pidipsi nã dzuã ntreagã s-lu-alinã muntili aestu; ta s-nu hibã pidipsit (culãsit) di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; tri un lucru di tsiva ãlj pidipsea (culãsea) oaminjlji
§ pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsits (pi-dip-sítsĭ), pidipsiti/pidipsite (pi-dip-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi easti faptu s-tragã un pidimo trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsit, munduit, vãsãnipsit
{ro: trudit, căznit, chinuit, pedepsit}
{fr: torturé, lassé, châtié}
{en: suffered, tortured, punished}
§ pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) sf pidipsiri (pi-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pidipseashti; culãsiri, munduiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, trudire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir; peine, supplice, châtiment}
{en: action of suffering; of being punished; pain, punishment}