DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

colasi/colase

colasi/colase (có-la-si) sf fãrã pl – loclu din tser iu s-duc dupã moarti oaminjlji tsi nu-au faptã bunets tu banã (mash lucri arali); nfricushat, fricushat, ginemi, chisã, pisã
{ro: infern, iad}
{fr: enfer}
{en: hell}
ex: cari cadi di pri puntea di per, s-aflã tu chisã sh-tu cãtrani, tu colasi

§ culãsescu (cu-lã-sés-cu) vb IV culãsii (cu-lã-síĭ), culãseam (cu-lã-seámŭ), culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) – trã itia cã (nj-)ari adratã un lucru arãu (tsi nu-ari ljirtari), ãl fac s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã; munduescu, pidipsescu, vãsãnipsescu
{ro: pedepsi}
{fr: punir, châtier}
{en: punish}

§ culãsit (cu-lã-sítŭ) adg culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsits (cu-lã-sítsĭ), culãsiti/culusite (cu-lã-sí-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã (di itia cã ari faptã lucri ti niljirtari); munduit, pidipsit, vãsãnipsit
{ro: pedepsit}
{fr: puni, châtié}
{en: punished}

§ culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) sf culãsiri (cu-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti culãsit; munduiri, pidipsiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a pedepsi; pedepsire}
{fr: action de punir, de châtier}
{en: action of punishing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filichii/filichie

filichii/filichie (fi-li-chí-i) sf filichii (fi-li-chíi) – binai (casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu di chivernisi (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi
{ro: închi-soare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: arcats-lu s-putridzascã tu filichii (hapsi)

§ filãchii/filãchie (fi-lã-chí-i) sf filãchii (fi-lã-chíi) – (unã cu filichii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hapsi/hapse

hapsi/hapse (háp-si) sf hãpsi (hắp-si) – binai (adãrãmintu, casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (prota, cãndu ashteaptã si s-ducã la giudicatã sh-deapoea, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro); hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi;
(expr: mãcai hapsi = fui ncljis, shidzui, feci hapsi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: sh-hapsea (filichia, hãpsanea) trã oaminj easti; shidzu hapsi trei anj; lu bãgarã hapsi; l-tsãnurã hapsi multu chiro; diunãoarã lu scoasi dit hapsi

§ hãpsani/hãpsane (hãp-sá-ni) sf hãpsãnj (hãp-sắnjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: iuva nu-ari hãpsãnj cama arali ca dit Turchii

§ hãpseani/hãpseane (hãp-seá-ni) sf hãpsenj (hãp-sénjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: va s-cheri hãpseani (tu hapsi); picurarlu muri hãpseani

§ hãpsãnã (hãp-sã-nắ) sm hãpsãnadz (hãp-sã-nádzĭ) – (unã cu hapsi)
ex: lu ncljisirã tu hãpsãnã; mãcã hãpsãnã
(expr: shidzu ncljis)

§ hãpsãnescu (hãp-sã-nés-cu) vb IV hãpsãnii (hãp-sã-níĭ), hãpsãneam (hãp-sã-neámŭ), hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãniri/hãpsãnire (hãp-sã-ní-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu hãpsani; ncljid, flucusescu, zãndãnisescu; (fig: hãpsãnescu = ncljid ca tu-unã hapsi)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: trã nãs mi hãpsãnirã pi mini fãrã fai; di dor s-hãpsãni (si ncljisi, s-dusi s-bãneadzã) tu mãnãstir

§ hãpsãnit (hãp-sã-nítŭ) adg hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãnits (hãp-sã-nítsĭ), hãpsãniti/hãpsãnite (hãp-sã-ní-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, zãndãnisit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: cãtse nu chivirniseats hãpsãnitslji (atselj ncljishi tu hãpsani)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mundã2

mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi

§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu

§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã

§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushtinedz

mushtinedz (mush-ti-nédzŭ) (mi) vb I mushtinai (mush-ti-náĭ), mushtinam (mush-ti-námŭ), mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mush-tinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) – lj-dau tsiva (paradz, unã doarã) cã-nj featsi un bun (cã nj-adusi unã hãbari bunã); lj-dau tsiva a unui tra s-lji pricunoscu bunili tsi-ari (tsi nj-ari) faptã; lj-u plãtescu (l-culãsescu) tri arãulu tsi-nj lu featsi; mãshtinedz, discumpãr, pricunoscu, culãsescu
{ro: răsplăti; pedepsi}
{fr: récompenser; punir}
{en: reward; punish}
ex: mea, di atsea nvitsari a lui va si-lj si mushtineadzã (va-lj si plãteascã); amãrtioslu va si s-rushineadzã sh-va si s-mushtineadzã (va hibã culãsit)

§ mushtinat (mush-ti-nátŭ) adg mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mushtinats (mush-ti-nátsĭ), mushtinati/mushtinate (mush-ti-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã tsiva (ca pricunushteari) trã bunlu tsi lu-ari faptã; tsi fu culãsit tri arãulu tsi-l featsi; mãshtinat, culãsit; discumpãrat
{ro: răsplătit; pedepsit}
{fr: récompensé; puni}
{en: rewarded; punished}

§ mushtinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) sf mushtinãri (mush-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mushtineadzã; mãshtinari, discumpãrari; culãsiri
{ro: acţiunea de a răsplăti; de a pedepsi; răsplătire, răsplată, pedepsire, pedeapsă}
{fr: action de récompenser; de punir; récompense, punition}
{en: action of rewarding; of punishing; reward, punishment}
ex: oh, cã tsi arshini!, oh, cã tsi mushtinari (culãsiri, munduiri)

§ mushde (mush-dé) sm mushdedz (mush-dédzĭ) – doara tsi u dau trã bunlu tsi-nj si fatsi; hãbari bunã tsi-lj hãrseashti multu pri-atselj tsi li avdu; parãlu (i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; culãsirea tsi u fac trã arãulu tsi-nj si featsi; mujde, mushdei, sihãrichi, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mãndilã;
(expr: lj-ljau mushdelu = lj-aduc unã hãbari bunã; lj-ljau sãhãrichea)
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pidimo

pidimo (pi-di-mó) sm pidimadz (pi-di-mádzĭ) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; pedimo, vasan, mundã, munduiri, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: chin, suferinţă, tortură}
{fr: peine, souffrance, torture}
{en: pain, suffering, torture}
ex: atumtsea acãtsarã avinãrli sh-pidimadzlji; pi pidimo fu tutã noaptea; aestã nu fu banã ma pidimo

§ pedimo (pe-di-mó) sm pedimadz (pe-di-mádzĭ) – (unã cu pidimo)

§ pidipsescu (pi-dip-sés-cu) (mi) vb IV pidipsii (pi-dip-síĭ), pidipseam (pi-dip-seámŭ), pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; l-fac pri cariva s-tragã un pidimo (l-fac s-plãteascã cu-un pidimo) trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: trudi, căzni, chinui, pedepsi}
{fr: souffrir, torturer, (se) donner beaucoup de peine, punir}
{en: suffer, torture, punish}
ex: multu mi pidipsii tra s-yin pãnã la voi; lu pidipsi (l-featsi s-tragã multi, lj-u plãti) Dumnidzã trã urãtetsli tsi-ari faptã; nu ti pidipsea ncot, mãrate, cã io escu atsel tsi caftsã; featsi, s-pidipsi nã dzuã ntreagã s-lu-alinã muntili aestu; ta s-nu hibã pidipsit (culãsit) di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; tri un lucru di tsiva ãlj pidipsea (culãsea) oaminjlji

§ pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsits (pi-dip-sítsĭ), pidipsiti/pidipsite (pi-dip-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi easti faptu s-tragã un pidimo trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsit, munduit, vãsãnipsit
{ro: trudit, căznit, chinuit, pedepsit}
{fr: torturé, lassé, châtié}
{en: suffered, tortured, punished}

§ pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) sf pidipsiri (pi-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pidipseashti; culãsiri, munduiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, trudire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir; peine, supplice, châtiment}
{en: action of suffering; of being punished; pain, punishment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pudrumi/pudrume

pudrumi/pudrume (pu-drú-mi) sf pudrunj (pu-drúnjĭ) –
1: udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.), di-aradã sum loc sh-cu putsãnã lunjinã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic;
2: binai (casã, adãrãmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori sum loc, tu catoyi) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro (icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); budrumi, bãdrumi, zundani, zãndani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari
{ro: beci, podrum, închisoare întunecoasă}
{fr: cellier, cave, prison souterraine; cachot}
{en: cellar, cave, prison, dungeon}
ex: lu-acatsã aestu shi-l bagã tu pudrumi (zãndani)

§ budrumi/budrume (bu-drú-mi) sf budrunj (bu-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

§ bãdrumi/bãdrume (bã-drú-mi) sf bãdrunj (bã-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tiran

tiran (ti-ránŭ) sm, sf tiranã (ti-rá-nã), tiranj (ti-ránjĭ), tirani/tirane (ti-rá-ni) – cap di stat (amirã, vãsilje, etc.) tsi lã dimãndã a oaminj-lor di sum el tra s-adarã tut tsi va el (shi s-lji pidipseascã greu ma s-nu lu-ascultã); omlu (dascalu, pãrintili, etc.) tsi caftã a alãntor oaminj s-facã mash tsi lã dzãtsi el; sufari
{ro: tiran}
{fr: tyrant}
{en: tyran}
ex: om tiran (sufari, arãu, crud); tiranlu-aestu nu pots s-lu fats s-aibã njilã; nu para ljartã pri-un tiran

§ tiranj (ti-ránjĭŭ) sn tiranji/tiranje (ti-rá-nji) – atsea tsi-lj si fatsi a unui cãndu easti culãsit (pidipsit) di-un tiran pri cari nu lu-avea ascultatã; atsea tsi-aducheashti un tsi easti multu munduit (vãsãnipsit, pidipsit, etc.); tirãnii, pidimo, vãlãndurã, vasan, schingiu, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: supplice, torture}
{en: torture, severe corporal punishment}
ex: tsi tiranj (pidimo) s-lji facã?; s-bagã anghidz shi s-facã tiranj a muljari-sai (s-u vãsãnipseascã muljari-sa); nu bãnedz tu aestã lumi dicãt trã tiranji (vasani); cãti greali lucri sh-cãti tiranji ãlj tritsea prit minti

§ tirãnii/tirãnie (ti-rã-ní-i) sf tirãnii (ti-rã-níĭ) – turlia di crat (stat) iu caplu easti un tiran; haractirlu-a atsilui tsi easti tiran; atsea tsi lã fatsi un tiran a oaminjlor a lui
{ro: tiranie}
{fr: tyrannie}
{en: tyranny}
ex: tirãnia-a aishtui om easti cunuscutã

§ tirãnisescu (ti-rã-ni-sés-cu) vb IV tirãnisii (ti-rã-ni-síĭ), tirãniseam (ti-rã-ni-seámŭ), tirãnisitã (ti-rã-ni-sí-tã), tirãnisiri/tirãnisire (ti-rã-ni-sí-ri) – lj-dimãndu (caftu) a unui s-adarã tut tsi voi mini (fãrã s-lu ntreb cã va i cã nu va); mi portu cu cariva dip ca un tiran; l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani, si s-pidipseascã, s-mundueascã (trã chefea-a mea, i cã nu mi-ari ascultatã); tirãnsescu, pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: tiraniza}
{fr: tyranniser}
{en: tyrannize over (someone)}
ex: mi tirã-nipseashti (pidipseashti, vãsãnipseashti multu) cu fumealja ti dzatsi paradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn