DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culãchii/culãchie

culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}

§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu

§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}

§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}

§ culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri), culãchipsitori (cu-lã-chip-si-tórĭ), culãchipsitoari/culãchipsitoare (cu-lã-chip-si-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu cu-lãchipseascã) pri un altu, oaspi, i sã sh-agiungã el scupolu-ascumtu tsi lu-ari tu minti; marghiol, maryiol, tãrtor, colac, arãditor, alãvdãtor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gudur

gudur (gú-durŭ) (mi) vb I gudurai (gu-du-ráĭ), guduram (gu-du-rámŭ), guduratã (gu-du-rá-tã), gudurari/gudurare (gu-du-rá-ri) – (trã cãni) sh-aspuni vrearea trã cariva cu dutsearea la el, cu anvãrtirea piningã el, cu darea di coadã, etc.; (trã om) mi-anvãrtescu priningã cariva, sh-cu diznjirdãrli, alãvdãrli, culãchipsirli, etc. caftu s-lu-arãd ca sã-nj facã tsiva, sã-nj da tsiva, s-am tsiva di la el, etc.
{ro: (se) gudura}
{fr: choyer, flagorner, se surchauffer}
{en: coddle, flatter, fawn upon}
ex: mi gudur sã-nj dai tsiva; nã gudurim la foc; s-gudurã piningã noi; s-gudura tra s-lji dau un pãrã

§ gudurat (gu-du-rátŭ) adg guduratã (gu-du-rá-tã), gudurats (gu-du-rátsĭ), gudurati/gudurate (gu-du-rá-ti) – tsi-lj s-aspuni vreari (cu diznjirdãri, alãvdãri, culãchipsiri, etc.) tra s-hibã arãs
{ro: gudurat}
{fr: choyé, flagorné, fretillé, cajolé}
{en: coddled, flattered, fawned upon}

§ gudurari/gudurare (gu-du-rá-ri) sf gudurãri (gu-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-gudurã priningã un tra s-aibã tsiva
{ro: acţiunea de a (se) gudura}
{fr: action de choyer, de flagorner, de cajoler; frétillement, flagornerie, cajolerie}
{en: action of coddling, of flattering, of fawning upon}

§ gudurescu (gu-du-rés-cu) (mi) vb IV gudurii (gu-du-ríĭ), guduream (gu-du-reámŭ), guduritã (gu-du-rí-tã), guduriri/gudurire (gu-du-rí-ri) – (unã cu gudur)

§ gudurit (gu-du-rítŭ) adg guduritã (gu-du-rí-tã), gudurits (gu-du-rítsĭ), guduri-ti/gudurite (gu-du-rí-ti) – (unã cu gudurat)

§ guduri-ri/gudurire (gu-du-rí-ri) sf guduriri (gu-du-rírĭ) – (unã cu gudurari)

§ gudiljar (gu-di-ljĭárŭ) adg gudiljarã (gu-di-ljĭá-rã), gudiljari (gu-di-ljĭárĭ), gudiljari/gudiljare (gu-di-ljĭá-ri) – un tsi s-gudurã priningã cariva (lu-alavdã, l-culãchipseashti, etc.) tra sã-lj si da tsiva; un tsi lu-ariseashti s-hibã gudurat (diznjirdat, culãchipsit, s-hibã alãvdat, etc.); gudiljarcu
{ro: gudurat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marghiol

marghiol (mar-ghĭólŭ) adg marghioalã (mar-ghĭŭá-lã), mar-ghiolj (mar-ghĭóljĭ), marghioali/marghioale (mar-ghĭŭá-li) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu; maryiol, culãchipsitor, calpuzan, colac, tãrtor, arãditor, alãvdãtor, cumalindru, shiret, ponir, pispu, mãlãgar
{ro: linguşitor, şarlatan}
{fr: flatteur, séduisant, adulateur, filou, mariol, trompeur, charlatan}
{en: flatterer, deceitful, swindler, rascal, charlatan}
ex: tsi marghioalã (culãchipsitoari) sh-easti!

§ maryiol (mar-yĭólŭ) adg maryioalã (mar-yĭŭá-lã), maryiolj (mar-yĭóljĭ), maryioali/maryioale (mar-yĭŭá-li) – (unã cu marghiol)
ex: astãndzã hari la maryioali (poniri, mãlãgari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sprelingu

sprelingu (spre-lín-gu) vb III sprelimshu (spre-lím-shĭu), spre-lindzeam (spre-lin-dzeámŭ), sprelimtu (spre-lím-tu), sprelindzi-ri/sprelindzire (spre-lín-dzi-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; culãchipsescu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}

§ sprelimtu (spre-lím-tu) adg sprelimtã (spre-lím-tã), sprelimtsã (spre-lím-tsã), sprelimti/sprelimte (spre-lím-ti) – (atsel) tsi s-alasã arãs shi pistipseashti cã zboarãli minciunoasi (alãvdãrli mãriti) tsi-lj sã spun di cariva suntu tuti dealihea; culãchipsit, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}

§ sprelindzi-ri/sprelindzire (spre-lín-dzi-ri) sf sprelindziri (spre-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sprelindzi; culãchipsiri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
{en: action of flattering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãrtor

tãrtor (tãr-tórú) adg tãrtoari/tãrtoare (tãr-tŭá-ri), tãrtori (tãr-tórĭ), tãrtoari/tãrtoare (tãr-tŭá-ri) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu-a lui; marghiol, maryiol, culãchipsitor, colac, arãditor, alãvdãtor
{ro: lin-guşitor}
{fr: flatteur, adulateur}
{en: flatterer, deceitful}
ex: om tãrtor (culãchipsitor) ca-aestu nu s-ari vidzutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã