|
aculuthii
RO:serviciu religios … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27173>2014-05-14 22:30:59.707019 »
culã1
culã1 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – unã binai suptsãri sh-analtã (fatsã di lãrdzimi), tsi s-aflã sculatã di-aradã pi-unã altã binai (multu ma largã); aculã, agulã, pirgu, turon; (fig: culã = (i) pãlati; (ii) filichii)
{ro: turn, culă, castel, închisoare}
{fr: tour, chateau, prison}
{en: tower, castle, prison}
ex: nãs ari unã culã (pãlati) analtã; eta tutã dulã, ncljisã ca tu culã (pirgu-filichii)
§ aculã (a-cú-lã) sf aculi/acule (a-cú-li) – (unã cu culã1)
ex: Orsa insha dit aculã (pirgu; icã(?) fig: pãlati, filichii)
§ agulã (a-gú-lã) sf aguli/agule (a-gú-li) – (unã cu culã1)
ex: ashtearnã-lã analtu, pri agulã
culac
culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã
§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
culãchii/culãchie
culãchii/culãchie (cu-lã-chí-i) sf culãchii (cu-lã-chíĭ) – atseali (zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) tsi-lj li dzãtsi cariva a unui, mash tra s-lu facã oaspi i sã sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; culãchipsiri
{ro: lingu-şire}
{fr: flatterie; basse adulation}
{en: flattery}
§ culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV culãchipsii (cu-lã-chip-síĭ), culã-chipseam (cu-lã-chip-seámŭ), culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) – cu alãvdãrli (arãderli, tirtipurli, diznjirdãrli, zboarãli minciunoasi) tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra sã-nj fac sinferlu i s-lu fac s-mi-agiutã; sprelingu, alavdu (mut di coadã)
{ro: linguşi}
{fr: flatter, aduler}
{en: flatter}
ex: multu-l culãchipsii tra s-nj-agiungu scupolu
§ culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg culãchipsitã (cu-lã-chip-sí-tã), culãchipsits (cu-lã-chip-sítsĭ), culãchipsiti/culãchipsite (cu-lã-chip-sí-ti) – (atsel) tsi ascultã (s-alasã arãs shi pistipseashti cã suntu tuti dealihea) alãvdãrli mãriti (zboarãli minciunoasi) tsi-lj sã spun di cariva; sprelimtu, alãvdat (mutat di coadã)
{ro: linguşit}
{fr: flatté, adulé}
{en: flattered}
§ culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf culãchipsiri (cu-lã-chip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva culãchipseashti; alãvdari minciunoasã; sprelindziri, culãchii
{ro: acţiunea de a linguşi; linguşire}
{fr: action de flatter, d’aduler}
culãchipsescu
culãchipsescu (cu-lã-chip-sés-cu) vb IV – vedz tu culãchii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culãchiiculãchipsiri/culãchipsire
culãchipsiri/culãchipsire (cu-lã-chip-sí-ri) sf – vedz tu culãchii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culãchiiculãchipsit
culãchipsit (cu-lã-chip-sítŭ) adg – vedz tu culãchii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culãchiiculãchipsitor
culãchipsitor (cu-lã-chip-si-tórŭ) adg – vedz tu culãchii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culãchiiculã*
culã* (cú-lã) – fiminlu singular di la adgictivlu “cul”; vedz cul
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãculãcush
culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn – vedz tu culac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: culaca2
a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi
a4
a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã
aclo
aclo (a-cló) adv – tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, acloea, atsia, arco;
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aclo sã-lj hibã = (i) s-ducã shi s-moarã!; aclo si-lj hibã murmintili; (ii) daraclu, draclu, dyeavulu, sãtãnãlu, zarzavuli, dzardzavuchi, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, atsel cu coadã, etc.)
{ro: acolo}
{fr: là, y}
{en: there}
ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) tatã; aoa lj-ari, aclo lj-ari; cãtrã iu aoa nclo
(expr: pi-aoa sh-pri-aclo)?; aclo fum doilji pãnã tora; nu-lj si dutsea mintea pãnã-aclo
§ clo (cló) adv (forma shcurtã a zborlui aclo) – (unã cu aclo) – clo (aclo) iu sh-cãntã puljlji veara
§ aclotsi/aclotse (a-cló-tsi) adv – (unã cu aclo)
ex: pãnã aclotsi; tritsea pri aclotsi; ghini ma feata di-amirã sh-eara aclotsi
§ acloea (a-cló-ĭa) adv – (unã cu aclo)
ex: acloea shidzum; shidea acloea
§ aco (a-có) adv – (unã cu aclo)
ex: lãsai becili-aco
§ aculea (a-cu-leá) adv – (unã cu aclo)
ex: pri di aculea
§ aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – (unã cu aclo)
§ atsia (a-tsí-ĭa) adv – (unã cu aclo)
(expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; pri-aoa sh-pri-aclo)
ex: stãi atsia (aclo) sh-nu ti minã dip; lu-ardi dor tra s-yinã-atsia (aclo); atsia (aclo) s-bat, atsia (aclo) s-agioacã, ca nãshti ficiurits cioara a omlui s-adunã atsia di-atsia (di multu, ma multu); Dumnidzãlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, ma multu) s-lã adunã curãili; arãspãndits atsia di-atsia (dit un loc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo)
§ arco (ar-có) adv – (unã cu aclo)
acridã
acridã (a-crí-dã) sf acridz (a-crídzĭ) – yeatsã (bubulic, insectã) cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi lu-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi mari znjii tu agri); lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulu-custã, scarcalec, carcalec, scarcalets, scãrculets, scaculets, scu-calets,
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}
{en: locust}
ex: cum cadi-acrida pristi agri
acshi*
acshi* (ác-shi) adv – pluralu masculin di la adgictivili acsu, axu shi acshu; vedz acsu shi axu shi acshu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãaculotsi/aculotse
aculotsi/aculotse (a-cu-ló-tsi) adv – vedz tu aclo
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: acloaculsescu
aculsescu (a-cul-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu colã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colã2aculsiri/aculsire
aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) sf – vedz tu colã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: colã2amáxi
RO:maşină, vehicul
EN:car
FR:voiture
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ancunjŭ, angunjŭ
RO:a aprinde focul, a arde mocnit; a pufăi, a fuma
EN:to puff; to smoke
FR:fumer, faire de la fuméé
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
anvãrligushŭ, -osŭ
RO:rotund
EN:round; circular
FR:rond
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
anvitsatŭ
RO:
EN:educated, cultivated
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
(a)scolŭ
RO:a scula
EN:to rise; to wake up
FR:lever; se lever
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ascultu
RO:
EN:to listen to; to hear
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bãgatŭ
RO:pus; aşezat; culcat
EN:put, set; lying
FR:mis; posé; couché
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
buiauã
RO:vopsea, culoare
EN:paint; colour
FR:couleur
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bunelã
RO:furculiţă
EN:fork
FR:fourchette
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015