DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apuc

apuc (a-púcŭ) (mi) vb I apucai (a-pu-cáĭ) shi apcai (ap-cáĭ), apucam (a-pu-cámŭ) shi apcam (ap-cámŭ), apucatã (a-pu-cá-tã) shi apcatã (ap-cá-tã), apucari/apucare (a-pu-cá-ri) shi apca-ri/apcare (ap-cá-ri) – acats tsiva cu mãna; mi duc cãtrã iuva; lu-acats tamam tu oara tsi fatsi (i easti s-facã) tsiva; lu-apruftusescu tu oara tsi easti si s-ducã iuva; nchisescu s-fac un lucru; acats, apruftusescu, nchisescu, ahiursescu, etc.; (fig:
1: apuc = fur; expr:
2: nj-apuc gura = mãc niheamã s-nj-arãd foamea;
3: nu-apuc s-dzãc un zbor = ninti ca s-dzãc un zbor, cãt acats s-dzãc un zbor; unãshunã tsi dzãsh zborlu;
4: s-nu sh-apucã = s-nu-acatsã dzua di mãni, s-u lja neclu, s-moarã, s-u lja draclu)
{ro: apuca, prinde, ajunge la timp, începe, duce, etc.}
{fr: saisir, s’emparer de, hériter, atteindre, tomber juste, commencer à, se diriger, etc.}
{en: seize, grab, catch; get, come at the right moment, start, lead, etc.}
ex: apucã-l (acatsã-l) di coarni; nsus tu muntsã si-nj ti-apcarim (s-ti-acãtsam); noi ashi apucãm (acãtsãm) di pap-strãpap; lu-apcãm analtu pri measã (lu-aflãm tamam pri measã); unã cali apucã (nchiseashti, u lja, dutsi) andreapta, alantã acatsã astãnga; s-nu-aputs s-creshti (s-nu-acats s-creshti; s-nu-agiundzi s-ti fats mari); s-apucarits (ma loats calea) nastãnga, di arãu va s-dats; mãcã s-ts-aputs gura
(expr: mãcã s-ts-arãdz foamea); apcarã (fig: furarã) un noatin; mushurecã, s-nu ts-aputs!
(expr: s-nu bãnedz pãnã mãni, s-mori!); nora, tsi s-nu sh-apucã
(expr: s-u lja neclu, s-moarã); nu-apucã tra s-dzãcã grailu
(expr: cãt acãtsã s-dzãcã tsiva)

§ apucat (a-pu-cátŭ) adg apucatã (a-pu-cá-tã), apucats (a-pu-cátsĭ), apucati/apucate (a-pu-cá-ti) – tsi easti acãtsat di cariva; tsi easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; acãtsat, apruftusit, nchisit, ahiursit, etc.
{ro: apucat, prins, ajuns la timp, etc.}
{fr: saisi, emparé de, etc.}
{en: seized, grabbed, caught; got, etc.}

§ apcat (ap-cátŭ) adg apcatã (ap-cá-tã), apcats (ap-cátsĭ), apcati/apcate (ap-cá-ti) – (unã cu apucat)

§ apucari/apucare (a-pu-cá-ri) sf apucãri (a-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apucã di tsiva; acãtsari; apruftusiri, nchisiri, ahiursiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãshtigã

cãshtigã (cãsh-tí-gã) sf cãshtidz (cãsh-tídzĭ) –
1: niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, nacrã, sãrachi;
2: atsea tsi fatsi (ari) un om cãndu sh-bagã ghini mintea trã un lucru s-lu-adarã (s-lu veadã, s-lu avdã, s-lu-aducheascã, etc.); mengã, angãtan;
3: simtsãrea tsi u-ari cariva tu suflit cã un lucru va si s-facã dupã vrearea-a lui; elpidã, ilpidã, nadã, nãdii, shpresã
{ro: grijă, atenţie, speranţă}
{fr: soin; attention; espérance}
{en: care; attention; hope}
ex: tradz cãshtiga (gailelu) a lumiljei; nu pot njelj eu s-am cãshtigã (s-am angãtan, s-aveglju); nu-sh mutã elj cãshtiga (nu sta elj s-nu sh-bagã oara); nu-i vãrnu s-nã tragã adz cãshtiga (gailelu); anarga s-minã caljlji, mulãrli au cãshtigã (bagã ghini oara, mutrescu ghini, aclo iu imnã); du-ti, ma s-tsã ai cãshtiga (s-tsã badz ghini oarã); ai cãshtigã di nãs (s-lu mutreshti); sh-easti multu cu cãshtigã (cu mengã, cu-angãtan); nã lom cãshtigã (chirum nãdii) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga (chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã; nãscãrsii adzã, ca s-nu lj-am cãshtiga (gailelu) mãni; nu-ari cãshtigã (vãrã frundidã) di tsiva; cara nu yini pãnã tu-ascãpitatã, nj-loai cãshtiga (umutea, nãdia)

§ cãshtigos1 (cãsh-ti-gósŭ) adg cãshtigoasã (cãsh-ti-gŭá-sã), cãshtigosh (cãsh-ti-góshĭ), cãshtigoasi/cãshtigoase (cãsh-ti-gŭá-si) – tsi-sh bagã (tsi sh-ari) ghini mintea cãndu fatsi un lucru; tsi sh-ari ngãtan (cãshtigã)
{ro: grijuliu, atent; câştigător}
{fr: attentif, observateur; gagnant}
{en: careful, attentive; winning}
ex: pashti-ts cãprili, ai-li angãtan, hii cãshtigoasã (s-ts-ai mintea); mutrita cãshtigoasã (cu cãshtigã) a pãrintsãlor

§ cãshtigos2 (cãsh-ti-gósŭ) adv – cu cãshtigã, cu ngãtan
{ro: cu atenţie}
{fr: attentivement}
{en: carefully; attentively}
ex: la imnari s-hibã cãshtigoasã (cu cãshtigã); hiu cãshtigos la gioc (un di-atselj tsi amintã, tsi nchirdãseashti); easti noapti, imnats cãshtigos (cu cãshtigã, cu mengã)

§ cãshtighedz (cãsh-ti-ghĭédzŭ) vb I cãsh-tigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – lj-am ngãtanlu (frundida) a cuiva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãngoari); frundixescu, frundisescu; ãnj bag mintea; nj-am mintea (cãshtiga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

doxã

doxã (dóc-sã) sf doxi/doxe (dóc-si) – tinjia (alãvdarea) tsi-lj s-adutsi a atsilui tsi easti mãrit cã featsi un lucru di-anami; harea tsi u-ari atsel tsi easti mãrit (alãvdat); doxãsita, mãrilji
{ro: glorie, slavă}
{fr: gloire}
{en: glory}
ex: doxã (mãrilji, alãvdãri) al Dumnidzã; om cu doxã (mãrilji); mari ts-easti doxa, Doamne; doxã-ts (mãrilji a tsia) Doamne cã ascãpai

§ doxãsitã (doc-sã-sí-tã) sf doxãsiti/doxãsite (doc-sã-sí-ti) – (unã cu doxã)

§ doxolo-yii/doxoloyie (doc-so-lo-yí-i) sf doxoloyii (doc-so-lo-yíĭ) – rigeai shi cãntic cu cari s-adutsi doxã (alãvdari) al Dumnidzã trã ghinetsli tsi n-ari datã tu banã
{ro: doxologie}
{fr: hymne de grâces}
{en: chant glorifying God}

§ duxãsescu (duc-sã-sés-cu) vb IV duxãsii (duc-sã-síĭ), duxãseam (duc-sã-seámŭ), duxãsitã (duc-sã-sí-tã), duxãsiri/duxãsire (duc-sã-sí-ri) – cu rigei sh-cu cãntãri analtsu doxã al Dumnidzã trã bunãteatsa tsi ari shi ghinetsli tsi-nj deadi s-am tu banã; alavdu sh-mãrescu numa-a cuiva; mãrescu
{ro: preamări}
{fr: célébrer, glorifier (Dieu)}
{en: celebrate, glorify (God)}
ex: tra s-mi duxãsits (mãrits, alãvdats)

§ duxãsit (duc-sã-sítŭ) adg duxãsitã (duc-sã-sí-tã), duxãsits (duc-sã-sítsĭ), duxãsiti/duxãsite (duc-sã-sí-ti) – tsi easti alãvdat sh-mãrit; mãrit
{ro: preamărit}
{fr: célébré, glorifié}
{en: celebrated, glorified}

§ duxãsiri/duxãsire (duc-sã-sí-ri) sf duxãsiri (duc-sã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva duxãseashti pri cariva
{ro: acţiunea de a preamări; preamărire}
{fr: action de célébrer, de glorifier Dieu}
{en: action of celebrating, of glorifying God}

§ duxisescu (duc-si-sés-cu) vb IV duxisii (duc-si-síĭ), duxiseam (duc-si-seámŭ), duxisitã (duc-si-sí-tã), duxisiri/duxisire (duc-si-sí-ri) – (unã cu duxãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dza!

dza! (dzá)! inter – zbor cu cari s-aspuni cã cariva easti mut, nu poati sã scoatã un grai dit gurã
{ro: cuvânt cu care se exprimă mutismul cuiva}
{fr: parole par laquelle on veut exprimer le mutisme de quelqu’un}
{en: word expressing the dumbness of somebody}
ex: mushata-a loclui nitsi dza! nu fãtsea (nu scutea nitsiun zbor dit gurã)

§ dzau! (dzáŭ) inter – (unã cu dza!)
ex: nu cãrlidzã nitsi “dzau!” (armasi ca mutlu, nu scoasi nitsiun zbor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

epitrup

epitrup (ĭe-pí-trupŭ) sm epitrupi (ĭe-pí-trupĭ) shi epitruchi (ĭe-pí-truchĭ) – omlu tsi nicuchirseashti (shi ari frundidã di) avearea-a unei bisearicã (sculii, etc.); omlu bãgat di chivernisi tra s-nicuchir-seascã avearea-a unui om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã singur; epitrop, efur
{ro: epitrop, tutore}
{fr: curateur, tuteur}
{en: trustee, guardian}

§ pitrup (pí-trupŭ) sm pitrupi (pí-trupĭ) shi pitruchi (pí-truchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrop (ĭe-pi-trópŭ) sm epitropi (ĭe-pi-trópĭ) shi epitrochi (ĭe-pi-tróchĭ) – (unã cu epitrup)

§ epitrupii/epitrupie (ĭe-pi-tru-pí-i) sf epitrupii (ĭe-pi-tru-píĭ) – avearea nicuchirsitã di un epitrup; efurii, efurlichi
{ro: epitropii}
{fr: curatelle, tutelle}
{en: trusteeship, guardianship}
ex: epitrupia a bisearicãljei cãdzu pri mãnj buni

§ epitrupilji/epi-trupilje (ĭe-pi-tru-pí-lji) sf epitrupilj (ĭe-pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ pitrupilji/pitrupilje (pi-tru-pí-lji) sf pitrupilj (pi-tru-píljĭ) – (unã cu epitrupii)

§ epitrupisescu (ĭe-pi-tru-pi-sés-cu) vb IV epitrupisii (ĭe-pi-tru-pi-síĭ), epitrupiseam (ĭe-pi-tru-pi-seámŭ), epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisiri/epitrupisire (ĭe-pi-tru-pi-sí-ri) – am angãtan shi nicuchirsescu avearea-a unei bisearicã (sculii, om tsi nu poati si sh-u nicuchirseascã avearea singur, etc.)
{ro: epitropisi, îngriji de averea cuiva}
{fr: administrer une curatelle (tutelle)}
{en: manage a guardianship (trusteeship)}
ex: el epitrupseashti bisearica (nicuchirseashti avearea-a biseari-cãljei)

§ epitrupisit (ĭe-pi-tru-pi-sítŭ) adg epitrupisitã (ĭe-pi-tru-pi-sí-tã), epitrupisits (ĭe-pi-tru-pi-sítsĭ), epitrupisiti/epitrupisite (ĭe-pi-tru-pi-sí-ti) – (aveari, bisearicã, sculii, etc.) tsi easti nicuchirsitã di un epitrup
{ro: epitropisit, îngrijit de un epitrop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hascu1

hascu1 (hás-cu) vb I hãscai (hãs-cáĭ), hãscam (hãs-cámŭ), hãscatã (hãs-cá-tã), hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) –
1: dishcljid gura mari sh-ljau un adiljatic ahãndos tu plumunj (cãndu nj-easti somnu, escu multu avursit, etc.);
2: dishcljid gura shi stau cu ea dishcljisã ma multu chiro; cascu;
(expr:
1: hascã (gura, usha, etc.) = dishcljidi (gura, usha, etc.);
2: u hascu n gurã = lj-am multu mirachi, sivdai, vreari; u voi multu; pistipsescu tut tsi-nj dzãtsi;
3: hascu gura = (i) ascultu (mutrescu, etc.) cu gura dishcljisã, cu multã cãshtigã; (ii) mi ciudisescu di tsi avdu i ved;
4: altu hascã sh-altu s-cumãnicã; altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: căsca}
{fr: bayer, demeurer (être) bouche béante; bâiller}
{en: stand gaping; yawn}
ex: tuts ãlj hãsca n gurã
(expr: ãlj shidea ãn fatsã sh-lu-asculta cu gura dishcljisã di-atseali tsi-avdza); n gurã u hãsca
(expr: u vrea multu, murea sh-chirea trã nãsã); tsi hashti acshi?
(expr: tsi stai di mutreshti acshi cu ocljilj sh-cu gura dishcljisã?)

§ hãscat (hãs-cátŭ) adg hãscatã (hãs-cá-tã), hãscats (hãs-cátsĭ), hãscati/hãscate (hãs-cá-ti) – tsi sta cu gura dishcljisã n fatsa-al cuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); tsi easti mutrit cu gura hãscatã; tsi easti dishcljis; cãscat;
(expr:
1: ashteptu cu gura hãscatã = ashteptu cu multã nearãvdari, mizi pot s-ashteptu;
2: ascultu cu gura hãscatã = ascultu cu multã cãshtigã;
3: armãn (stau) cu gura hãscatã = mi ciudusescu di-atseali tsi ved)
{ro: căscat}
{fr: bayé, demeuré bouche béante; bâillé; béant, entrebâillé}
{en: who stands gaping; yawned}
ex: tuts ashtipta cu gura hãscatã
(expr: cu mari mirachi, cu nearãvdari); armãnea cu gura hãscatã
(expr: cu gura dishcljisã, s-ciudusea tsi videa); tutã hoara armasi cu gura hãscatã
(expr: s-ciudusi), cãndu u vidzu; ashtipta cu gura hãscatã tuts
(expr: cu nearãvdari, etinj s-lã s-arucã mãcarea n gurã), ca cireasha-atsea coapta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai2!

lai2! (láĭ) inter (multi ori tu forma olai icã o-lai, o lai, a-lai, a-lãi sh-cãtivãrãoarã, di-aradã, trã unã muljari, lea, la) – zboarã tsi s-dzãc cãndu vrei sã-lj greshti a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); lãi, o-lai, a-lai, alãi, a-le, a-lea,ore
{ro: mă, bă!, fă; felul în care te adresezi cuiva}
{fr: hé; la manière qu’on addresse un homme ou une femme pour lui dire quelque chose}
{en: hello; the way one addresses a man or a woman to say something}; o lai, Miha, o, lai frate!; o lai picurare!; o, lai Chita, mutrea ncoa, la!; galea-agalea, o lai sor; o lai Doamne, Dumnidzale!; mori, lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir!; lai oarfãna-a mea farã!; lai (mãrata) Fani-ali Sii!; o, lai (vruts, scunchi) oaminj di zãmani!; lai (hãrioa-si) dzãli di-altãoarã!; haida-de! tsi lai giunar!; tsi lai (ciudii di) gioc: tsi lai fricã!

§ lea! (leá) inter – s-dzãtsi cãndu vrei s-greshti a unei muljari tra s-lji dzãtsi tsiva; le, la, a-lea, etc.
{ro: fă}
{fr: hé}
{en: listen!}
ex: lea! yinu-aoatsi; sh-loarã, lea! doauã cilnicoanji; o, lea Chitsã, fãrshiroatã! de, lea soro, dzãtsi una; grea-nj, lea scumpã!

§ le (le) inter – (unã cu lea)
ex: le (a-lea), tsi pãtsãm

§ la2 (la) inter – (unã cu lea)
ex: u loai, la (lea), u loai; la (lea) muljare!

§ o-lai! (ó-laĭ) inter (scriat shi o lai shi olai) – (unã cu lai2!)
ex: o-lai! yinu-aoatsi s-ti ved ma ghini; o-lai, gione picurar!; o-lai Pindu, Pindu vrute!; o-lai, yinu cu mini!

§ a-lai! (á-laĭ), a-lãi! (á-lãĭ) inter – (unã cu lai2!)
ex: a-lai, ficior!

§ lãi! (ó-lãĭ) inter (multi ori tu forma olãi icã o-lãi icã o lãi) – (unã cu lai2!)

§ o-lãi! (ó-lãĭ) inter (scriat shi o lãi shi olãi) – (unã cu lai2!)

§ a-le! (a-lé), a-lea! (a-leá) inter – (unã cu lai2!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã