{ro: acţiunea de a apuca, de a prinde, de a ajunge la timp, etc.; apucare, prindere, ajungere la timp, etc.}
{fr: action de saisir, de s’emparer de, etc.}
{en: action of seizing, of grabing, of catching, of getting, of being on time, etc.}
ex: cãmpul apucat (acãtsat) di somnu

§ apca-ri/apcare (ap-cá-ri) sf apcãri (ap-cắrĭ) – (unã cu apucari)

§ apucãturã (a-pu-cã-tú-rã) sf apucãturi (a-pu-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apucã tsiva; atsea tsi apucã un; acãtsãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.
{ro: apucătură, obicei, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: grasp, catch; habit, bad behaviour}
ex: arali apucãturi (hui, hãri) vidzui la hilj-tu

§ neapucat (nea-pu-cátŭ) adj neapucatã (nea-pu-cá-tã), neapucats (nea-pu-cátsĭ), neapucati/neapucate (nea-pu-cá-ti) –
1: tsi nu easti acãtsat di cariva; tsi nu easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; neacãtsat, neapruftusit, ninchisit, neahiursit, etc.;
2: numã tsi lj-u-aruts a cuiva tsi nu-l vrei dip (tsi nu vrei s-lu vedz dininti, tsi vrei s-lu lja neclu, tsi-l pitrets si s-ducã la drats, tu nec s-njargã, etc.); blãstimat, andihrist, etc.
{ro: neapucat, neprins, neajuns la timp, etc.; blestemat, afurisit, lua-l-ar dracul!}
{fr: qui n’est pas saisi, n’est pas emparé de, etc.; maudit; que le diable l’emporte!, qu’il s’en aille au diable!}
{en: who is not seized, not grabbed, not caught, etc.; cursed, damned; go to hell!}
ex: neapucata (blãstimata) va si s-mãritã; neapucata (blãstimata) di norã, tsi sh-nu sh-apucã!

§ neapcat (neap-cátŭ) adj neapcatã (neap-cá-tã), neapcats (neap-cátsĭ), neapcati/neapcate (neap-cá-ti) – (unã cu neapucat)
ex: s-plãteascã la hani berli a neapcatslor a lor bãrbats (a bãrbatslor a lor, s-lji lja neclu, si s-ducã la drats); mori, lai neapcatã (lai, blãstimatã, s-ti lja draclu)

§ neapucari/nea-pucare (nea-pu-cá-ri) sf neapucãri (nea-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apucã di tsiva; neacãtsari; neapruftusiri, ninchisiri, neahiursiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu apuca, de a nu prinde, de a nu ajunge la timp, etc.; neapucare, neprindere, neajungere la timp, etc.}
{fr: action de ne pas saisir, de ne pas s’emparer, etc.}
{en: action of not seizing, of not grabing, of not catching, of not getting, of not being on time, etc.}

§ neapca-ri/neapcare (neap-cá-ri) sf neapcãri (neap-cắrĭ) – (unã cu neapucari)

§ caritsido/caretsido (cárĭ-tsi-dó shi cá-ri-tsi-dó) pr indef – (unã cu caritsi)
ex: caritsido s-ducã

§ caetsido (ca-ĭe-tsi-dó) pr indef – (unã cu caritsi)

§ caitsido (caĭ-tsi-dó) pr indef – (unã cu caritsi)
ex: caitsido va s-yinã; nu caitsido easti bun

§ caritsindo/caretsindo (cárĭ-tsin-dó shi cá-ri-tsin-dó) pr indef – (unã cu caritsi)

§ carichishdo/carechishdo (cárĭ-chish-dó shi cá-ri-chish-dó) pr indef – (unã cu caritsi)
ex: carichishdo (caritsido, cari tsi s-hibã) tatã

§ caichishdo (cáĭ-chish-dó) pr indef – (unã cu caritsi)

§ cuitsido (cuĭ-tsi-dó) pr indef (gen shi dat sing di la caitsido) –
ex: dã-lj a cuitsido s-hibã

§ cuitsi (cuĭ-tsi) pr indef (gen shi dat sing di la caitsido) – (unã cu cuitsido)

§ curitsido (curĭ-tsi-dó) pr indef (gen shi dat sing di la caitsido) – (unã cu cuitsido)

§ cureai (cu-reáĭ) pr invar (cãndu easti zborlu di cariva tsi nu-l cunoshti; unã cu expr: cari si-ts creapã!, unã apandisi la ntribarea: cari yini?) – careai, cari
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: cari yini? cureai (nu shtiu cari, du-ti sh-vedz; expr: cari sã-ts creapã!)

§ careai (ca-reáĭ) – (unã cu cureai)
ex: cari vinji? careai (nu shtiu cari, du-ti s-vedz)

§ cariva/careva (carĭ-vá shi cá-ri-vá) pr invar – cainiva, caniva, cuniva, tsiniva, vãr, vãrnu, vãrnã, vãrã, nitsiun
{ro: cineva; nimeni}
{fr: quelqu’un; personne}
{en: somebody; nobody}

§ caniva (cá-ni-vá) pr invar – (unã cu cariva)
ex: s-nu-ascultats caniva (cariva, vãrnu)

§ cainiva (cáĭ-ni-vá) pr invar – (unã cu cariva)
ex: vinji cainiva (caiva, cariva)? nu vinji cainiva (vãrnu)

§ cuniva1 (cú-ni-vá) pr invar – (unã cu cariva)
ex: vinji cuniva (cariva)?

§ cuiniva (cúĭ-nivá) pr invar (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu cariva icã tsiniva)

§ cuniva2 (cú-ni-vá) (gen shi dat sing di la cariva)
ex: arãu nu adutsem a cuniva (a vãrnui); Gardani nu sã spuni a cuniva (a vãrnui)

§ cuiva (cuĭ-vá) (gen shi dat sing di la cariva) – (unã cu cuniva2)

§ carishti (cárĭ-shti) pr invar – cari shtii?; nu shtim (shtiu); cashtitsi, caishti
{ro: cine ştie, nu se ştie}
{fr: qui sait?; on ne sait pas}
{en: who knows}
ex: carishti (mash Dumnidzã shtii) tsi va nã tragã chealea sh-aestã earnã!; carishti tsi va s-facã mãni; carishti cum, di cãtrã dzuã s-dutsea la pãlati; carishti tsi-avea faptã el, cã amirãlu lu-arucã tru zãndani

§ cashtitsi/cashtitse (cásh-ti-tsí) pr invar – (unã cu carishti)

§ caishti (cáĭ-shti) pr invar – (unã cu carishti)

{ro: îngriji, fi atent}
{fr: soigner, être en éveil, faire attention}
{en: take care of; look after; be careful}
ex: mutrirã cum di cum s-cãshtigheadzã (s-aibã frundida, s-lucreadzã) cama multu trã fumealji

§ cãshtig (cãsh-tigŭ) vb I cãshtigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtiga-ri/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – (unã cu cãshtighedz)

§ cãshtigat (cãsh-ti-gátŭ) adg cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigats (cãsh-ti-gátsĭ), cãshtigati/cãshtigate (cãsh-ti-gá-ti) – tsi easti mutrit di cariva; tsi-lj poartã cariva gailelu; frundixit, frundisit
{ro: îngrijit, atent}
{fr: soigné}
{en: taken care of; looked after; careful}

§ cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) sf cãshtigãri (cãsh-ti-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãshtigheadzã
{ro: acţiunea de a îngriji, de a fi atent}
{fr: action de soigner, de faire attention, d’être attentif}
{en: action of taking care of; of looking after, of being careful}

7: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
8: nj-u dau cu cariva = mi bat, mi-alumtu, n-agudim;
9: nj-u dau ãn coastã = stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); strãmbu narea, frãngu coasti, frãngu oasi;
10: nj-dau dintsãlj pi cheatrã = nji nturyisescu (struxescu) dintsãlj; mi ndreg s-lu fac un lucru;
11: nu dau banã = nu-alas isih, lj-mãc bana;
12: lj-dau di mãnear = hãbãrsescu, dau simasii (la-atseali tsi dzãtsi, mindueashti i aducheashti cariva);
13: dau limãreaua di cariva = fug diparti di cariva;
14: dau = dau trã mortsã;
15: nj-easti datã = nj-easti scriatã di miri, nj-easti ursitã di la Dumnidzã)
{ro: da}
{fr: donner}
{en: give}
ex: ca s-nã dats, va vã dãm tsi nu nã deadim; ea didets-nji shi fanfurã; lã deadit ordzu a caljlor?; ama cã ma nj-ul desh; ma desh (didesh, deadish) tra s-ai alãvdari; ma desh (didesh, deadish) cu inima curatã; dau s-es (caftu, nchisescu s-es) din casã; lj-deadi a featãljei multã pai; dau (caftu) s-fug ma el nu mi-alasã; cãtse nu-lj dãdea tinjii
(expr: nu-l tinjisea); dã-lã hãbari
(expr: dzã-lã tra sã shtibã) cã vinjirã; nã deadirã zbor
(expr: nã tãxirã); deadi
(expr: ishi, fitrusi) earba; ayinea da
(expr: fatsi) multã auã; vai da
(expr: vai cadã) ploai; Sãmãrina deadi
(expr: cãdzu) neauã; l-bãgarã s-da dupã
(expr: ducã, s-pingã) oi; fãrã s-da n coasti vãrãoarã
(expr: fatsi lucrul fãrã s-mindueascã dip tra s-nu-l facã); sh-u da n coastã
(expr: s-mindueashti ma s-lu facã lucrul); cãndu da
(expr: easi) luna; sh-deadi
(expr: apiri) albul soari; ca luna tsi da
(expr: s-alãnceashti pri tser); da dzua
(expr: apirã, creapã dzua); dorlu s-nu s-aprindã, ca troarã da
(expr: easi, creashti) fidanlu; aclo va s-dai di-un
(expr: va s-aflji, va s-andãmuseshti, va ti-astalj cu-un) cãni; sor, dã
(expr: nedz, imnã) nãinti; du-ti, dã pãn di
(expr: nedz, du-ti, s-agiundzi pãnã la) mushatã; s-deadi pãn di (agiumsi pãnã la) Dumnidzã; cãtrã murmintsã lj-u deadi
(expr: fudzi, s-dusi); lj-u deadirã
(expr: s-dusirã, tricurã) prit hoari; s-deadi
(expr: s-dusi, intrã, s-lo) tu pãduri dupã pulj; s-nu da loclu di el
(expr: s-nu-agudeascã loclu, s-azboairã); loc nu dãdea di Custandini; si-sh da dintsãlj pi cheatrã
(expr: si shi nturyiseascã dintsãlj); sãhatea deadi tsintsi di noapti
(expr: sãhatea asunã, aspuni oara tsintsi di noapti); s-alinã nsus s-da
(expr: s-asunã) cãmbana; deadim
(expr: intrãm) tu primuvearã; ninca nicãntatã cuclu, elinlu sh-u da
(expr: s-alumtã) cu turcul; s-deadirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu-ahãntã fortsã; l-deadish
(expr: lu-arcash, lu zdupunish) dipadi di-lj cripã hearea; aoa va dãm di multi-arali
(expr: n-agudim di multi-arali, va trãdzem multi); deadim limãreaua di elj
(expr: fudzim diparti di elj); da sh-lja dit lumea-aestã
(expr: moari); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri); nu u dã, cari ãts da mãna
(expr: ma s-cutedz); sh-u deadi n cheptu
(expr: giurã s-lj-u plãteascã) chirutlu; vãrã nu putea si-lj da cali
(expr: s-aducheascã); nu vrurã s-lji talji caplu, shi-lj deadirã cali
(expr: l-sãlãghirã, lu-alãsarã s-fugã); sh-u da
(expr: sh-fudzi) aushlu cãtrã di partea-atsea; bunili tuti deadi Dumnidzã cu dauãli mãnj
(expr: lã deadi multi sh-di tuti); cari u dãdea di mãnear?
(expr: cari u hãbãrsea?; cari dãdea vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsea i fãtsea?); deadi hãbari
(expr: lã spusi, hãbãrsi) la ascherea dit unã hoarã; vulpea-lj deadi nã cali
(expr: vulpea-lj dzãsi, lu urnupsi cum s-facã); dor nji-i s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved ninga nãoarã); s-dusirã shi deadirã plãngu
(expr: s-plãmsirã) la amirãlu; hiljlu di-amirã-lj deadi zbor
(expr: lj-tãxi); deadi zborlu
(expr: ãlj tãxi), si-lj da ficiorlu; cum sh-avea datã zborlu
(expr: u-avea tãxitã); lj-u deadirã
(expr: fudzirã) cãtrã tu lumi; alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: sh-fudzirã, s-dusire pri cãrari); s-deadi
(expr: fudzirã, alãgarã) dupã nãsi; cari si zburãrã shi-sh deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pi-alantu); puljlu nu-lj dãdea banã a featãljei
(expr: nu u-alãsa isihã feata) iu s-dutsea; un pondu di pulj, nu-nj da banã
(expr: nu-nj mi-alãsa isih) iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea; ursa, tsi nu-lj da banã
(expr: tsi nu u-alãsa isihã, tsi-lj mãca bana) a featãljei

§ dat1 (dátŭ) adg datã (dá-tã), dat (dáts), dati/date (dá-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari teasã a unui tra s-lu lja (s-lu tsãnã, s-lu aibã, etc.);
(expr:
1: dat di fãrmac = nvirinat, aplucusit di-amãrãciuni, etc.;
2: dat ãn cap = zurlu, anapud, andihristu, etc.)
{ro: dat}
{fr: donné}
{en: given}
ex: sicãrli furã dati; s-nu-sh calcã zborlu dat
(expr: s-facã atsea tsi-avea tãxitã); giunarlu cu mustatsa datã
(expr: tsi-avea nchisitã si s-aspunã, s-creascã); aushlu chiragi dat di fãrmac
(expr: aplucusit di nvirinari, nvirinat); tãcuts, dats di fãrmac
(expr: aplucusits di-amãrãciuni); easti un dat ãn cap!
(expr: zurlu)

§ dari1/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da tsiva;
(expr: lj-ari trã dari al Mihali (al Hali) = easti ca glareshcu; nu u-ari tutã mintea; sh-ari chirutã mintea; lj-hurseashti al Mihali)
{ro: acţiunea de a da}
{fr: action de donner}
{en: action of giving}
ex: trã dari (tra s-da tsiva) nu vrea s-avdã; lj-am trã dari (am s-lji dau tsiva); streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; aricilu nu-i trã diznjirdari ma tri dari cu shclots
(expr: tra-aguniri); cu darea trets sh-amarea

§ dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) sf dãderi (dã-dérĭ) – (unã cu dari1/dare)
ex: mi sãturai di dãdeari shcop
(expr: di bãteari); cu dãdearea
(expr: alãncirea pri tser) laea lunã

§ dat2 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi fatsi, etc.); dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã;
2: lucrili tsi lj-adutsi shi paradzlji tsi-lj fatsi cariva dit avearea tsi u ari (cum easti, bunãoarã, toclu tsi-l lja di la paradzlji dats borgi la cariva, nichea di la unã casã i loc tsi lu-ari, etc.)
{ro: taxă, impozit; venit, rentă}
{fr: taxe, dîme, impôt; revenu, rente}
{en: tax, duty; revenue, income, rent}
ex: nu-nj plãtii datlu (darea, forlu, hargea, gileplu, etc.); va nj-alinj datlu?; datlu cãtrã amirãrilji; noi pãltim datlu tsi-l vrem cati an; amaneti tri plãtirea-a datlui; ca s-lja dat (nichi) di cati casã; n casã dat (nichi) nã da

§ dari2/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: avem dãri (foruri, viryii) greali; lj-ari trã dari al Mihali (lj-hurseashti tsiva al Mihali; icã expr: easti niheamã ca glar, ca lishor di minti)

§ dari3/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – misali (cu mãcari, pescu, yin, colivã, yimishi, etc.) tsi s-da la oaspits sh-la lumea ftoahã (la bisearicã i chimitiryiu, dupã tsi preftul dyiuvãseashti trã suflitlu-a mortsãlor sh-trã adutsearea-a lor aminti); misali, trisalj, trisayi, puminii, pãmãntu, pomean, pumean, spumean, etc.
{ro: parastas}
{fr: aumône en mémoire d’un mort}
{en: memorial service}
ex: dãdea darea (misalea) a aushlui

§ nidat (ni-dátŭ) adg nidatã (ni-dá-tã), nidat (ni-dáts), nidati/nidate (ni-dá-ti) – tsi nu easti dat
{ro: nedat}
{fr: qui ne pas donné}
{en: not given}

§ nidari/nidare (ni-dá-ri) sf nidãri (ni-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu da tsiva
{ro: acţiunea de a nu da}
{fr: action de ne pas donner}
{en: action of not giving}

§ nidatã (ni-da-tã) sf fãrã pl – ninti ca… (si s-facã tsiva); ninti di
{ro: înainte de…}
{fr: avant de}
{en: before}
ex: nchisim nidatã (ninti ca s-da) soarili; unã dimneatsã tsã si scoalã, nidatã soarili (ninti di Data-a soarili) shi, aoa fac sotslji!; ca s-agiungu nidatã soari; nidatã (ninti ca s-batã) cãmbana s-avdu cãntitsi n pãdz

§ dator (da-tórŭ) adg datoari/datoare (da-tŭá-ri), datori (da-tórĭ), datoari/datoare (da-tŭá-ri) – cari ari trã dari a unui tsiva; tsi lj-ari borgi a unui; dãtor
{ro: dator}
{fr: débiteur}
{en: debtor}

§ dãtor (dã-tórŭ) adg dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri), dãtori (dã-tórĭ), dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri) –
1: cari ari trã dari a unui tsiva; cari lj-ari borgi a unui;
2: cari da tsiva a unui
{ro: dator; dătător}
{fr: débiteur; qui donne}
{en: debtor; who gives}
ex: Dumnidzale, dãtor a banãljei (cari deadi bana)

§ dãtãtor (dã-tã-tórŭ) adg dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri), dãtãtori (dã-tã-tórĭ), dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri) – cari da tsiva a unui; dãtor
{ro: dătător}
{fr: qui donne}
{en: who gives}
ex: Dumnidzã, dãtãtorlu di banã; nãs easti dãtãtorlu di bunets

§ dãtãturã (dã-tã-tŭ-rã) sf dãtãturi (dã-tã-tŭrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arucã tsiva (cu mãna); aguditurã
{ro: lovitură, aruncătură}
{fr: jet}
{en: throw}
ex: tu-unã dãtãturã (aguditurã) cu ciumaglu cãdzurã dzatsi meari

§ dari-loari/dari-loare (dá-ri-lŭá-ri) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi (shi s-acumprã) tsiva; vindeari, acumprari, alishvirishi, daraverã
{ro: afacere, tranzacţie, schimb, alişveriş, vânzare}
{fr: affaire, transaction, échange, vente}
{en: affair, transaction, exchange, sale}
ex: s-fatsi mari dari-loari (acumprari sh-vindeari di lucri); s-am cu voi eu dari-loari (alishvirishi); cuscrilja s-asparsi shi vãrnã dari-loari (alishvirishi) nu-am cu tini, ni cu hilji-ta; mãcã sh-bea cu-a tãu, shi dari-loari nclo

§ daraverã (da-ra-vé-rã) sf daraveri (da-ra-vérĭ) – (unã cu dari-loari)
ex: am daraverã cu nãs; au daraveri, unlu cu-alantu

§ apudau (a-pu-dáŭ) (mi) vb I apuded (a-pu-dédŭ), apudam (a-pu-dámŭ) shi apudãdeam (a-pu-dã-deámŭ), apudatã (a-pu-dá-tã), apudari/apudare (a-pu-dá-ri) shi apudãdeari/apudãdeare (a-pu-dã-deá-ri) – dau aproapea tut
{ro: da aproape tot}
{fr: donner (presque) intégralement}
{en: give (almost) totally}

§ apudat (a-pu-dátŭ) adg apudatã (a-pu-dá-tã), apudat (a-pu-dáts), apuda-ti/apudate (a-pu-dá-ti) – cari ari datã aproapea tut
{ro: dat aproape tot}
{fr: donné (presque) intégralement}
{en: given (almost) totally}

§ apudari/apudare (a-pu-dá-ri) sf apudãri (a-pu-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un da aproapea tut
{ro: acţiunea de a da aproape tot}
{fr: action de donner (presque) intégralement}
{en: action of giving (almost) totally}

§ prudau (pru-dáŭ) (mi) vb I pruded (pru-dédŭ), prudam (pru-dámŭ) shi prudãdeam(?) (pru-dã-deámŭ), prudatã (pru-dá-tã), prudari/prudare (pru-dá-ri) – lj-fac arãu a unui oaspi tsi ari ncreadiri n mini cu-aspunearea la dushmanlj-a lui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii (shtiuti di mini sh-nishtiuti di dushmanj); mi dau di partea-a dushmanlui sh-mi-alumtu cu oaspili tsi lu-aveam ma ninti; aspun fãrã s-voi (scot tu padi) lucri nishtiuti di altsã tsi pot sã-nj facã arãu (a njia icã a oaspitslor a mei); prudusescu, pridau; angãlisescu, angãlsescu
{ro: trăda}
{fr: trahir}
{en: betray, reveal}
ex: cati foc pruda (aspuni, scoati tu padi) nã coardã; tini nã prudeadish (prudusish)

§ prudat (pru-dátŭ) adg prudatã (pru-dá-tã), prudats (pru-dátsĭ), prudati/prudate (pru-dá-ti) – tsi fu arãs di-un oaspi cari-lj dzãsi a dushmanlui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii; (lucrili) tsi suntu-aspusi a unui dushman (cu vreari i nivreari) sh-cari pot s-facã arãu; prudusit, pridat; angãlisit, angãlsit
{ro: trădat}
{fr: trahi}
{en: betrayed, revealed}

§ prudari/prudare (pru-dá-ri) sf prudãri (pru-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruda tsiva i cãndu cariva easti prudat; prudusiri, prudusii, pridari; angãlisiri, angãlsiri
{ro: acţiunea de a trăda; trădare}
{fr: action de trahir; trahison}
{en: action of betraying, of revealing; betrayal}

§ prudot (pru-dótŭ) sm, sf prudotã (pru-dó-tã), prudots (pru-dótsĭ), prudoti/prudote (pru-dó-ti) – omlu tsi ari prudatã tsiva i prudatã pri cariva tsi-lj fatsi ncreadiri (un oaspi, cratlu iu bãneadzã, etc.)
{ro: trădător}
{fr: traître, délateur}
{en: traitor}

§ pridau1 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) – (unã cu prudau)
ex: hilj-tu nã prideadi (prudeadi); lu prided iu eara ascumtu; nu-avu njilã di mini sh-mi prideadi; minti shcurtã muljarea, s-arãdi shi-lj si prida

§ pridat1 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) – (unã cu prudat)

§ pridari1/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusescu (pru-du-sés-cu) (mi) vb IV prudusii (pru-du-síĭ), pruduseam (pru-du-seámŭ), prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) – (unã cu prudau)

§ prudusit (pru-du-sítŭ) adg prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusits (pru-du-sítsĭ), prudusiti/prudusite (pru-du-sí-ti) – (unã cu prudat)

§ prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) sf prudusiri (pru-du-sírĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusii/prudusie (pru-du-sí-i) sf prudusii (pru-du-síĭ) – faptul adrat di-atsel tsi pruda pri cariva i tsiva; prudusiri, prudari, pridari
{ro: trădare}
{fr: trahison}
{en: betrayal}

§ pridau2 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) –
1: ãlj dau a cuiva un lucru s-lu aibã di la mini (i cã-lj lu am trã dari di la altu); fac tislimi;
2: pricu-noscu cã chirui tu-alumtã sh-tr-atsea dipun armili sh-alas dush-manjlji s-mi lja sclav;
3: tsãn un zbor la sculii sh-lã spun a ficiorlor lucri tsi au trã nvitsari;
4: nj-bag multã zori (mi furtsedz) tra s-adar un lucru; (mi) paradau; pãrãdusescu
{ro: (se) preda, livra}
{fr: transmettre, confier, livrer, (se) rendre, capituler; ensei-gner}
{en: deliver, surrender, lecture}
ex: vrui s-mi pridau (s-mi-alas acãtsat); pitricu hãbari, i s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã

§ pridat2 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) –
1: (lucru) tsi easti dat a unui; tsi easti faptu tislimi;
2: tsi pricunuscu cã ari chirutã alumta shi s-alasã s-hibã loat sclav di dushmanj;
3: zbor tsãnut trã ficiorlji di la sculii cu lucrili tsi lipseashti s-li nveatsã; paradat, pãrãdusit
{ro: predat, livrat}
{fr: livré, delivré, capitulé, enseigné}
{en: delivered, surrendered, lectured}

§ pridari2/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti pridat, un zbor easti pãrãdusit i cariva s-ari paradatã sclav a dushmanlui; fãtseari tislimi, paradari, pãrãdusiri
{ro: acţiunea de a (se) preda, de a livra}
{fr: action de livrer, de (se) rendre, de capituler}
{en: action of delivering, of surrendering}

§ paradau (pá-ra-dáŭ) vb I paraded (pá-ra-dédŭ), paradam (pá-ra-dámŭ) shi paradãdeam(?) (pá-ra-dã-deámŭ), paradatã (pá-ra-dá-tã), parada-ri/paradare (pá-ra-dá-ri) shi paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) – (unã cu pridau2)
ex: nu ti paradã ahãntu (nu ts-bagã sh-ahãntã zori)

§ paradat (pá-ra-dátŭ) adg paradatã (pá-ra-dá-tã), paradats (pá-ra-dátsĭ), paradati/paradate (pá-ra-dá-ti) – (unã cu pridat2)

§ paradari/paradare (pá-ra-dá-ri) sf paradãri (pá-ra-dắrĭ) – (unã cu pridari2)

§ paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) sf paradãderi (pá-ra-dã-dérĭ) – (unã cu pridari2)

§ pãrãdusescu (pã-rã-dhu-sés-cu) vb IV pãrãdusii (pã-rã-dhu-síĭ), pãrãduseam (pã-rã-dhu-seámŭ), pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) – (unã cu pridau2)
ex: pãrãduseashti ghini dascalu; furlu nu s-pãrãdusi

§ pãrãdusit (pã-rã-dhu-sítŭ) adg pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusits (pã-rã-dhu-sítsĭ), pãrãdusiti/pãrãdusite (pã-rã-dhu-sí-ti) – (unã cu pridat2)

§ pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) sf pãrã-dusiri (pã-rã-dhu-sírĭ) – (unã cu pridari2)

§ duxisit (duc-si-sítŭ) adg duxisitã (duc-si-sí-tã), duxisits (duc-si-sítsĭ), duxisiti/duxisite (duc-si-sí-ti) – (unã cu duxãsit)

§ duxisiri/duxisire (duc-si-sí-ri) sf duxisiri (duc-si-sírĭ) – (unã cu duxãsiri)

§ duxusescu (duc-su-sés-cu) vb IV duxusii (duc-su-síĭ), duxuseam (duc-su-seámŭ), duxusitã (duc-su-sí-tã), duxusiri/duxusire (duc-su-sí-ri) – (unã cu duxã-sescu)

§ duxusit (duc-su-sítŭ) adg duxusitã (duc-su-sí-tã), duxusits (duc-su-sítsĭ), duxusiti/duxusite (duc-su-sí-ti) – (unã cu duxãsit)

§ duxusiri/duxusire (duc-su-sí-ri) sf duxusiri (duc-su-sírĭ) – (unã cu duxãsiri)

§ duxescu (duc-sés-cu) vb IV duxii (duc-síĭ), duxeam (duc-seámŭ), duxitã (duc-sí-tã), duxiri/duxire (duc-sí-ri) – (unã cu duxãsescu)

§ duxit (duc-sítŭ) adg duxitã (duc-sí-tã), duxits (duc-sítsĭ), duxiti/duxite (duc-sí-ti) – (unã cu duxãsit)
ex: duxitã-lj (mãritã sã-lj hibã) numa

§ duxiri/duxire (duc-sí-ri) sf duxiri (duc-sírĭ) – (unã cu duxãsiri)

§ doxoloyi-sescu (doc-so-lo-yi-sés-cu) vb IV doxoloyisii (doc-so-lo-yi-síĭ), doxoloyiseam (doc-so-lo-yi-seámŭ), doxoloyisitã (doc-so-lo-yi-sí-tã), doxoloyisiri/doxoloyisire (doc-so-lo-yi-sí-ri) – (unã cu duxãsescu)

§ doxoloyisit (doc-so-lo-yi-sítŭ) adg doxoloyisitã (doc-so-lo-yi-sí-tã), doxoloyisits (doc-so-lo-yi-sítsĭ), doxoloyisi-ti/doxoloyisite (doc-so-lo-yi-sí-ti) – (unã cu duxãsit)

§ doxoloyisiri/doxoloyisire (doc-so-lo-yi-sí-ri) sf doxoloyisiri (doc-so-lo-yi-sírĭ) – (unã cu duxãsiri)

{fr: administré par un tuteur}
{en: managed by a guardian}

§ epitrupisiri/epi-trupisire (ĭe-pi-tru-pi-sí-ri) sf epitrupisiri (ĭe-pi-tru-pi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãriva niuchirseashti unã bisearicã (sculii, etc.)
{ro: acţiunea de a epitropisi, de a îngriji de averea cuiva}
{fr: action d’administrer une curatelle (tutelle)}
{en: action of managing a guardianship (trusteeship)}

§ hãscari/hãscare (hãs-cá-ri) sf hãscãri (hãs-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hascã; cãscari
{ro: acţiunea de a căsca; căscare, căscat}
{fr: action de bayer, de demeurer (être) bouche béante; de bâiller; bâillement}
{en: action of standing and gaping; of yawning; yawn}
ex: ca hãscarea om di om

§ cascu (cás-cu) vb I cãscai (cãs-cáĭ), cãscam (cãs-cámŭ), cãscatã (cãs-cá-tã), cãscari/cãscare (cãs-cá-ri) – (unã cu hascu1)
ex: cascã ficiorlu, lj-u somnu; cascã (fig: dishcljidi) gura niheamã; alasã usha s-cascã (fig: si sta dishcljisã) niheamã

§ cãscat (cãs-cátŭ) adg cãscatã (cãs-cá-tã), cãscats (cãs-cátsĭ), cãscati/cãscate (cãs-cá-ti) – (unã cu hãscat)
ex: unã moashi cu gura cãscatã (cu gura dishcljisã) (angucitoari: oala); vulpea lu-ascultã cu gura cãscatã
(expr: cu multã cãshtigã); armasi cu gura cãscatã (armasi multu ciudisit)

§ cãscari/cãscare (cãs-cá-ri) sf cãscãri (cãs-cắrĭ) – (unã cu hãscari)
ex: cãscarea easti semnul a heavrãljei; mi-acãtsã unã cãscari di nu puteam s-mi-acumtinescu

§ hasca1 invar – tsi easti (sta) cu gura dishcljisã; bashinghel; (fig:
1: hasca = om tsi sta sh-hascã mash gura, fãrã s-lucreadzã, tsi nu para lu-ariseashti lucrul; expr:
2: fãtsem hasca = adeti veaclji armãneascã dit Dumãnica di Pãreasinj cãndu njitslji sta cu gura dishcljisã tra s-acatsã hãlvãlu ligat di un hir, spindzurat di tãvani i di-unã shtsalã, tsi-l leagãnã, di-unã parti sh-di-alantã ãn fatsa-a lor, un ma mari, pãrinti i pap)
{ro: cu gura căscată}
{fr: bouche béante}
{en: with wide open mouth}

§ hasca2 invar – un tsi easti niheamã hazo, lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i tu fapti, tsi sta cu gura dishcljisã shi nu para aducheashti mari lucru di tsi-lj si dzãtsi; hascanifur, ageamit, ahmac, anoit, hut, cshura, ciulja, chirut, dabo-lja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hljara, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, temblã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, turlu, uzun, etc.
{ro: prostănac; gură-cască}
{fr: bouche béante, vaurien, sot, nigaud}
{en: fool, rascal, no good}
ex: hasca (hazo) sh-easti

§ hasca-nifur (has-ca-ní-furŭ) sm, sf, adg hascanifurã (has-ca-ní-fu-rã), hascanifuri (has-ca-ní-furĭ), hascanifuri/hascanifure (has-ca-ní-fu-ri) – (unã cu hasca2)
ex: easti niheamã hascanifur (ca hazo)

(expr: tsi u-ari loatã Dumnidzã, tsi easti moartã); ma nu easti ca ljirtata
(expr: ca atsea tsi ari moartã, ca moarta); ljirtatlu
(expr: mortul) di tat-tu eara mari shicãgi; iu easti mã-ta, ljirtata
(expr: moarta), s-ti veadã shi s-hãrseascã; multu shtiut eara ljirtatlu; s-hibã trã suflitlu a tatã-njui, ljirtatlu; ahtari mãcari fãtsea sh-ljirtatã-mea muljari

§ ljirta-ri/ljirtare (ljir-tá-ri) sf ljirtãri (ljir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ljartã tsiva
{ro: acţiunea de a ierta; iertare}
{fr: action de pardonner; pardon}
{en: action of forgiving, pardon}
ex: fac crutsi, sh-lja ljirtari; sh-tatã-nju sã s-toarnã di la groapã, altãoarã ljirtari nu ncapi; cu ljirtari s-hibã, io vinj s-nji dai feata-ts ãnveastã; ãlj cãftã ljirtari trã tsi-adrã nãs; trã ljirtarea-a suflitlui a meu; cãdzu pri dzinuclji shi-lj cãftã ljirtari a ficiorlui; cu ljirtari s-nã hibã, vinj s-caftu sanlu!; cãndu ti-agudi lãngoarea-aestã, ljirtari nu ari
(expr: nu-ari ascãpari di-aestã lãngoari)

§ niljirtat (ni-ljir-tátŭ) adg niljirtatã (ni-ljir-tá-tã), niljirtats (ni-ljir-tátsĭ), niljirtati/ni-ljirtate (ni-ljir-tá-ti) – tsi nu easti ljirtat
{ro: neiertat}
{fr: non pardonné}
{en: unforgiven}

§ niljirtari/niljirtare (ni-ljir-tá-ri) sf niljirtãri (ni-ljir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu ljartã
{ro: acţiunea de a nu ierta}
{fr: action de ne pas pardonner}
{en: action of not forgiving}
ex: atseali tsi-nj featsi suntu ti niljirtari (di-atseali tsi nu s-ljartã)

§ ljirtãciuni/ljirtãciune (ljir-tã-cĭú-ni) sf ljirtãciunj (ljir-tã-cĭúnjĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-caftã ljirtari; ljirtarea tsi u caftã cariva;
(expr:
1: (dari) trã ljirtãciuni = (dari la bisearicã tri un mortu) tra sã-lj si ljartã amãrtiili;
2: s-hibã cu ljirtãciuni = zbor tsi-lj s-dzãtsi a unui (tra s-lji caftsã ljirtari) cãndu-lj fats tsiva tsi poati s-lu cãrteascã;
3: nj-ljau ljirtãciuni = nj-caftu ljirtari, tu oara tsi easti s-mor, di la tuts, oaspits i dushmanj, trã tut tsi l-am faptã)
{ro: iertăciune, iertare}
{fr: pardon, absolution, rémission}
{en: forgiveness, pardon, absolution}
ex: ti aestã mari ljirtãciuni; nu-lj deadi ljirtãciuni la moarti; nj-loai ljirtãciuni di la tuts sh-deapoea mi cumnicai; lj-featsirã patrudzãtsli sh-deadirã grãn trã ljirtãciuni
(expr: tra sã-lj si ljartã amãrtiili)

§ dumljartã (dum-ljĭár-tã) vb I unipirs dumljirtã (dum-ljir-tắ), dumljirta (dum-ljir-tá), dumljirtatã (dum-ljir-tá-tã), dumljirta-ri/dumljirtare (dum-ljir-tá-ri) – prishcurtari a zborlui “Dumnidzale ljartã”; rigeai faptã al Dumnidzã trã ljirtarea-a unui mortu icã a unui om tsi moari tu-atsea oarã; Dumnidzale, ljartã-l (ljartã-u)!; s-lu (s-u) ljartã Dumnidzã; Dumljartã-lj tuti amãrtiili
{ro: Doamne iartă!}
{fr: que Dieu pardonne}
{en: God forgive}
ex: pap-su, dumljartã-l (Dumnidzale ljartã-l!), muri antsãrtsu; elj, dumljartã-lj (Dumnidzale, ljartã-lj!); lu shtiu tatã-tu, ljirtatlu, eara multu gioni, Dumljartã-l

§ dumljertu (dum-ljĭér-tu) vb I dumljirtai (dum-ljir-táĭ), dumljirtam (dum-ljir-támŭ), dumljirtatã (dum-ljir-tá-tã), dum-ljirtari/dumljirtare (dum-ljir-tá-ri) – verbu tsi ari mash singularlu-a indicativlui shi a sumgioctivlui prizentu, sh-ma multu, pirs II singular di la impirativ: “dumljartã-l, dumljartã-u, dumljartã-lj, dumljartã-li” cãndu-lj si fatsi unã rigeai al Dumnidzã s-lu (s-u, s-lji, s-li) ljartã di-amãrtii pri cariva
{ro: rugăciune făcută lui Dumnezeu ca să ierte păcatele cuiva}
{fr: prière à Dieu de pardonner les pécheuts}
{en: prayer for forgiveness of sinners made to God}
ex: dumljartã-lj oslu (ljartã-l Dumnidzale); dumljartã-lj (ljartã-lj Dumnidzale) pãrintsãlj, gri Stãmãria, a-atsilui tsi adãrã fãntãna-aistã mushatã!; tatã-tu, ljirtatlu, eara multu gioni, dumljartã-l (s-lu ljartã Dumnidzã! cã easti mortu); dumljartã oara iu s-aflã crishtinlu atsel di-lj lo ficiorlji di ningã mini

§ dumljirtat (dum-ljir-tátŭ) adg dumljirtatã (dum-ljir-tá-tã), dum-ljirtats (dum-ljir-tátsĭ), dumljirtati/dumljirtate (dum-ljir-tá-ti) – ljirtat di Dumnidzã; mortu
{ro: iertat de Dumnezeu; mort}
{fr: pardonné par Dieu; mort}
{en: forgiven by God; dead}
ex: dumljirtata di mai-ta (ljirtata di Dumnidzã, mai-ta tsi nu mata easti tu banã)

§ dumljirtari/dumljirtare (dum-ljir-tá-ri) sf dumljirtãri (dum-ljir-tắrĭ) – ljirtari di la Dumnidzã
{ro: iertare de la Dumnezeu}
{fr: pardon de Dieu}
{en: God pardon}