DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuituescu

cuituescu (cuĭ-tu-ĭés-cu) vb IV cuituii (cuĭ-tu-íĭ), cuitueam (cuĭ-tu-ĭámŭ), cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) – minduescu, ãnj ticneashti, ãnj treatsi prit minti, nj-aduc aminti
{ro: gândi, aminti}
{fr: penser, songer, se rappeler}
{en: think, remember}
ex: sh-cuitui (s-mindui, sh-adusi aminti) Dumnidzãlu sh-nu mi-alãsã

§ cuituit (cuĭ-tu-ítŭ) adg cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituits (cuĭ-tu-í-tsĭ), cuituiti/cuituite (cuĭ-tu-í-ti) – minduit, ticnit, tricut prit minti, adus aminti
{ro: gândit, amintit}
{fr: pensé, songé, rappelé}
{en: thought, remembered}

§ cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) sf cuituiri (cuĭ-tu-írĭ) – minduiri, ticniri, tritseari prit minti, adutseari aminti
{ro: acţiunea de a gândi, de a aminti; gândire, amintire}
{fr: action de penser (songer, se rappeler)}
{en: action of thinking (remembering)}
ex: pãreasinjli suntu hrana a aschitiilor shi elefteria-a amãrtiilor shi cuituirea (minduirea, adutsearea aminti) a oaminjlor la Dumnidzã

§ cuitescu (cuĭ-tés-cu) vb IV cuitii (cuĭ-tíĭ), cuiteam (cuĭ-teámŭ), cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)
ex: di multi ori ti cuiteam (mi mindueam la tini), cãndu earam singur; ari cari s-lu cuiteascã (s-lu-aducã aminti); nj-u cuitescu (minduescu, mi ntreb), cum di nu nj-ari pitricutã di-ahãt chiro unã pusulã; s-mi cuiteshti (s-ts-aduts aminti di mini) cãtivãrnãoarã

§ cuitit (cuĭ-títŭ) adg cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitits (cuĭ-tí-tsĭ), cuititi/cuitite (cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

§ cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) sf cuitiri (cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

§ acuitescu (a-cuĭ-tés-cu) vb IV acuitii (a-cuĭ-tíĭ), acuiteam (a-cuĭ-teámŭ), acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn