DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuituescu

cuituescu (cuĭ-tu-ĭés-cu) vb IV cuituii (cuĭ-tu-íĭ), cuitueam (cuĭ-tu-ĭámŭ), cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) – minduescu, ãnj ticneashti, ãnj treatsi prit minti, nj-aduc aminti
{ro: gândi, aminti}
{fr: penser, songer, se rappeler}
{en: think, remember}
ex: sh-cuitui (s-mindui, sh-adusi aminti) Dumnidzãlu sh-nu mi-alãsã

§ cuituit (cuĭ-tu-ítŭ) adg cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituits (cuĭ-tu-í-tsĭ), cuituiti/cuituite (cuĭ-tu-í-ti) – minduit, ticnit, tricut prit minti, adus aminti
{ro: gândit, amintit}
{fr: pensé, songé, rappelé}
{en: thought, remembered}

§ cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) sf cuituiri (cuĭ-tu-írĭ) – minduiri, ticniri, tritseari prit minti, adutseari aminti
{ro: acţiunea de a gândi, de a aminti; gândire, amintire}
{fr: action de penser (songer, se rappeler)}
{en: action of thinking (remembering)}
ex: pãreasinjli suntu hrana a aschitiilor shi elefteria-a amãrtiilor shi cuituirea (minduirea, adutsearea aminti) a oaminjlor la Dumnidzã

§ cuitescu (cuĭ-tés-cu) vb IV cuitii (cuĭ-tíĭ), cuiteam (cuĭ-teámŭ), cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)
ex: di multi ori ti cuiteam (mi mindueam la tini), cãndu earam singur; ari cari s-lu cuiteascã (s-lu-aducã aminti); nj-u cuitescu (minduescu, mi ntreb), cum di nu nj-ari pitricutã di-ahãt chiro unã pusulã; s-mi cuiteshti (s-ts-aduts aminti di mini) cãtivãrnãoarã

§ cuitit (cuĭ-títŭ) adg cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitits (cuĭ-tí-tsĭ), cuititi/cuitite (cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

§ cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) sf cuitiri (cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

§ acuitescu (a-cuĭ-tés-cu) vb IV acuitii (a-cuĭ-tíĭ), acuiteam (a-cuĭ-teámŭ), acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)

§ acuitit (a-cuĭ-títŭ) adg acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitits (a-cuĭ-tí-tsĭ), acuititi/acuitite (a-cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

timisescu

timisescu (thi-mi-sés-cu) vb IV timisii (thi-mi-síĭ), timiseam (thi-mi-seámŭ), timisitã (thi-mi-sí-tã), timisiri/timisire (thi-mi-sí-ri) – nj-aduc aminti, tsãn minti, aburedz, thimisescu, simisescu, fimi-sescu, timsescu, thimsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, numã-tsescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}

§ timisit (thi-mi-sítŭ) adg timisitã (thi-mi-sí-tã), timisits (thi-mi-sítsĭ), timisiti/timisite (thi-mi-sí-ti) – adus aminti, tsãnut minti, thi-misit, etc.
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ timisiri/timisire (thi-mi-sí-ri) sf timisiri (thi-mi-sírĭ) – adutseari aminti, tsãneari minti, thimusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aminti; amintire}
{fr: action de se souvenir}
{en: action of remembering}

§ timsescu (thim-sés-cu) vb IV timsii (thim-síĭ), timseam (thim-seámŭ), timsitã (thim-sí-tã), timsiri/timsire (thim-sí-ri) – (unã cu timisescu)

§ timsit (thim-sítŭ) adg timsitã (thim-sí-tã), timsits (thim-sítsĭ), timsiti/timsite (thim-sí-ti) – (unã cu timisit)

§ timsi-ri/timsire (thim-sí-ri) sf timsiri (thim-sírĭ) – (unã cu timisiri)

§ simisescu (si-mi-sés-cu) vb IV simisii (si-mi-síĭ), simiseam (si-mi-seámŭ), simisitã (si-mi-sí-tã), simisiri/simisire (si-mi-sí-ri) – (unã cu timisescu)

§ simisit (si-mi-sítŭ) adg simisitã (si-mi-sí-tã), simisits (si-mi-sítsĭ), simisiti/simisite (si-mi-sí-ti) – (unã cu timisit)

§ simisiri/simisire (si-mi-sí-ri) sf simisiri (si-mi-sírĭ) – (unã cu timisiri)

§ fimisescu (fi-mi-sés-cu) vb IV fimisii (fi-mi-síĭ), fimiseam (fi-mi-seámŭ), fimisitã (fi-mi-sí-tã), fimisiri/fimisire (fi-mi-sí-ri) – (unã cu timisescu)

§ fimisit (fi-mi-sítŭ) adg fimisitã (fi-mi-sí-tã), fimisits (fi-mi-sítsĭ), fimisiti/fimisite (fi-mi-sí-ti) – (unã cu timisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

treambur1

treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu

§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati

§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)

§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}
{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
{en: trembled, shaken, frightened, terrified, vibrated; rustled (leaves)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vade

vade (va-dé) sm vadedz (va-dédzĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); vadei, vadimii, murmin, muvleti, diurii, protesmii, trat
{ro: termen}
{fr: terme assigné, échéance, délai}
{en: terme, maturity of bill}
ex: mari vade (murmin, muvleti) nj-deadit

§ vadei/vadee (va-dé-i) sf vadei (va-déĭ) – (unã cu vade)
ex: tsi vadei ari muluyia-a ta?; nj-deadi vadei (muvleti) di doi mesh tra s-lji plãtescu

§ vadimii/vadimie (va-di-mí-i) sf vadimii (va-di-míĭ) – (unã cu vade)
ex: mi-acatsã heavra cãndu nj-u cuitescu cã s-apruche vadimia sh-nu va s-pot s-pãltescu muluyia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã